MIHAI BOGZA, BANCPOST: "Dacă aş fi investitor în industria bancară românească, m-aş gândi să mă retrag"

Industria bancară din ţara noastră trece printr-o perioadă în care investitorii s-ar putea gândi să se retragă, după cum reiese din intervenţia pe care Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, a avut-o, ieri, într-o conferinţă de profil.

Domnia sa a apreciat că, în timpul crizei, a fost o perioadă de şoc "în care au apărut tot felul de proiecte exotice ce tind să schimbe cu totul creaţiunea bancară", menţionând: "Este posibil ca, în perioada următoare, cu toate că piaţa românească are capacitatea să ţină pasul cu amalgamul modificărilor revoluţionare digitale, să vedem o anumită inhibare a investitorilor în a mai face investiţii costisitoare în economia românească, în sectorul bancar, din cauza incertitudinilor pe care le creează atmosfera legislativă din această ţară şi ar fi păcat, pentru că s-au făcut mari eforturi pentru ca sectorul bancar să fie adus la un nivel european şi este păcat să facem acum paşi înapoi".

Mihai Bogza a făcut referire la proiectele legislative care se află în discuţie în Parlament şi care vizează consumatorii bancari şi activitatea operatorilor de credit, dând exemplu iniţiativa privind darea în plată a locuinţei (aceasta presupune că cei aflaţi în situaţia să nu-şi mai poată plăti creditul pot da casa băncii fără să mai rămână datori).

Acestea pot distruge esenţa activităţii bancare, opinează Mihai Bogza: : "Am fost şi eu adesea prezent în Parlament şi, când văd acolo nivelul discuţiilor, tipul de iniţiative care sunt promovate, nivelul discuţiilor care sunt purtate de nişte oameni cu totul nespecialişti şi care aruncă doar nişte proiecte de legi fără să aibă habar despre industria bancară, fără să se gândească să facă un studiu de impact...dacă aş fi eu însumi investitor în industria bancară, probabil că m-aş retrage şi nu m-aş mira dacă mulţi dintre cei care sunt astăzi prezenţi pe piaţa bancară gândesc aşa. (...) Ai un credit ipotecar de 100.000 de euro, sumă încă scadentă, nu rambursată, debitorul vine şi dă casa a cărei valoare de piaţă poate fi 20.000 sau 50.000 de euro în momentul acesta şi cu asta creditul este stins. Şi iniţiatorul era foarte mândru de această propunere, spunea că este în concordanţă cu o directivă europeană care urma să fie implementată din 2016 şi încercai să-i explici că sunt câteva lucruri, că nu poţi să schimbi regulile în timpul jocului, că atunci când banca a dat creditul l-a dat pe ideea că urmăreşte toate activele până la stingerea creanţei, că dacă aplici astfel de stingeri de creanţă, înseamnă că creditorii chirografari, cei care nu au în spate o garanţie, nu pot să-şi urmărească creanţa până la final, în timp ce tu, banca, trebuie să te opreşti la nivelul acesta şi, mă rog, şi faptul că se încalcă constituţia prin dreptul de proprietate, că dacă o bancă s-ar duce şi i-ar spune unui client - «ştii, din depozitul tău nu pot să-ţi dau decât jumate, că şi eu am primit doar o parte din credit înapoi», evident că esenţa activităţii bancare s-ar distruge".

Un alt proiect legislativ care se află în discuţie la Camera Deputaţilor este cel ce priveşte conversia cu dicount şi garanţie de la stat a creditelor contractate în valută.

Băncile trebuie să asimileze modificări importante ale regimului de reglementare, care a evoluat de la simplu la complex, a declarat, ieri, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), citat de Agerpres.

Domnia sa a precizat: "S-a renunţat, într-adevăr, la controlul de conformitate care presupunea examinarea caz cu caz a modului în care băncile respectau prevederile legale şi normative în procesul creditării, dar s-a internalizat funcţia de conformitate la nivelul fiecărei bănci. Acesteia i-au revenit funcţii specifice de conformitate, cu rol important în asigurarea stabilităţii instituţiilor de credit. Complexitatea asigurării conformităţii operaţiunilor bancare cu legislaţia specifică a crescut odată cu întărirea reglementărilor în domeniu, ulterior gravelor dereglări produse de criza financiară internaţională, care a generat importante costuri pentru finanţele publice ale statelor care au resimţit mai pronunţat efectele crizei".

• Dănescu, ARB: "Legislaţia noastră merge în direcţia slăbirii disciplinei financiare"

Legislaţia noastră merge în direcţia slăbirii disciplinei financiare, a apreciat Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), care a subliniat: "O datorie se plăteşte (...) Cât timp acest lucru nu este luat în seamă, întreaga industrie bancară este sub semnul întrebării. (...) De ce este România în urmă? Dintr-o mie de motive. Unul dintre ele este acela că România are o cifră de intermediere-creditare raportată la PIB de 30% şi este ultima ţară din Europa din punct de vedere al volumului creditării. Este tot mai dramatic ceea ce vedem. NU vedem o legătură directă între politic şi economie. Riscul cu care ne confruntăm astăzi este real. Unii spun că, după nazism şi comunism, populismul este următorul pericol".

La nivel mondial, există un proces de regândire a arhitecturii financiare, a spus, la rândul său, Lucian Isar, preşedintele Consiliul de Supraveghere de la Banca Feroviară, precizând că şi în cazul României este din ce în ce mai clar că, pentru dezvoltarea economică a ţării, avem nevoie de o arhitectură financiară îmbunătăţită. Sistemele de plăţi electronice joacă un rol din ce în ce mai important în economia modernă, cele mai multe activităţi economice utilizând astfel de echipamente.

Rodica Tuchilă, director la ARB, a declarat: "Evoluţia rapidă a tehnologiei schimbă în mod structural industria serviciilor financiar-bancare. Investiţiile în inovaţia digitală şi finanţarea proiectelor de tehnologia informaţiei sunt exemple care arată că industria bancară sprijină inovaţia tehnică în serviciile financiare. Însă, adoptarea noilor tehnologii implică cerinţe complexe de securitate şi administrare a riscurilor, în paralel cu eforturile de implementare a noilor reglementări europene".

• Ignat, BCR: "Băncile au, în general, o abordare segmentată privind clienţii"

Băncile trebuie să crească baza de clienţi pentru serviciile digitale, de internet sau mobile banking, în condiţiile în care doar 8% din populaţia ce utilizeză Internetul foloseşte aceste servicii, este de părere Marian Ignat, director executiv al BCR, care a subliniat: "Comisia Europeană spune că România are cea mai mică rată de adopţie a plăţilor online, în sensul că 70% din populaţia care utilizează Internetul în România citesc ştiri online, dar numai 17% dintre aceştia fac tranzacţii online cu cardul, iar mai puţin de 8% utilizează serviciile de internet sau mobile banking. Atât timp cât 8% din populaţie foloseşte internet banking-ul, în primul rând trebuie să creăm această bază, să ne uităm şi la viitor, să ne uităm ce se întâmplă şi în celelalte pieţe şi să fim pregătiţi să lansăm servicii, să ne uităm către ameninţările ce vin din celelalte industrii, dar să ne asumăm rolul de a educa populaţia şi de a atrage cât mai mulţi clienţi în zona digitală, în beneficiul lor".

Reprezentantul BCR a arătat că băncile au, în general, o abordare segmentată privind clienţii, considerând că segmentarea pe zona digitală trebuie făcută diferit, pentru că există populaţie care nu utilizează internetul deloc şi unde băncilor le este mai greu să atragă clienţi, dar există şi zona de clienţi care utilizează Internetul, dar care nu sunt dispuşi să utilizeze serviciile online oferite de bănci.

"Cred că este şi o problemă de reglementare, dar în primul rând este o problemă a băncilor, în sensul că nu au reuşit să fie mai vizibile şi să atragă mai mulţi clienţi în zona digitală", a conchis domnia sa.

Toma Cîmpeanu, CEO Asociaţia Naţională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), a atras atenţia că infractorii se adaptează "din mers" la evoluţia tehnologică, arătând că producătorii de device-uri încep să facă rabat inclusiv de la siguranţa cibernetică, sub presiunea competiţiei din piaţă.