Mii de miliarde pentru atingerea obiectivelor climatice

O.D.
Ziarul BURSA #Miscellanea #Mediu / 9 noiembrie 2022

Mii de miliarde pentru atingerea obiectivelor climatice

Combaterea schimbărilor climatice necesită sume impresionante de bani, susţin specialiştii. Discuţiile au ajuns într-un punct care, indiferent de direcţie, creează îngrijorare în ţările sărace. Ţările sudice vor avea nevoie de peste 2000 de miliarde de dolari pe an până în 2030, pentru a-şi finanţa acţiunea climatică, din care aproape jumătate de la investitori străini, arată un raport comandat de preşedinţia COP. Aceste investiţii pe pieţele emergente şi în ţări în curs de dezvoltare - cu excepţia Chinei - ar urma să contribuie la "reducerea emisiilor, întărirea rezilienţei, gestionarea pierderilor şi pagubelor provocate de schimbarea climatică şi refacerea pământurilor şi naturii", conform raportului solicitat de actuala preşedinţie egipteană a COP27 şi preşedinţia britanică a reuniunii COP precedente (COP26, de la Glasgow). Suma totală necesară pentru realizarea acestor obiective va ajunge la circa 2400 de miliarde de dolari pe an până în 2030, potrivit raportului publicat în cea de-a treia zi a conferinţei COP27 (cea de-a 27-a Conferinţă a Părţilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice) ce are loc în staţiunea egipteană Sharm El-Sheikh. Din acest total, 1000 de miliarde ar urma să provină din finanţări externe, prin intermediul investitorilor, al statelor dezvoltate şi instituţiilor multilaterale, iar restul din finanţare internă, prin investiţii private sau publice. Dar pentru a obţine finanţările externe "lumea are nevoie de un impuls şi de o nouă foaie de parcurs pentru finanţarea climatică", notează autorii raportului, economiştii Vera Songwe, Nicholas Stern şi Amar Bhattacharya. "Pot apărea puternice efecte de multiplicare din partea forţelor complementare din toate sursele de finanţare", consideră aceştia. Autorii propun ca soluţii concrete o remaniere a băncilor multilaterale de dezvoltare sau înmulţirea împrumuturilor cu dobânzi mici sau nule din partea ţărilor dezvoltate. "Ţările bogate trebuie să recunoască faptul că este în propriul lor interes vital şi în acelaşi timp o chestiune de corectitudine, ţinând cont de efectele grave ale emisiilor lor ridicate de ieri şi de azi, să investească în acţiunea climatică" în aceste ţări, a punctat Nicholas Stern. Problema finanţelor ocupă un loc central la COP27. Secretarul general al ONU Antonio Guterres a făcut apel la o "revizuire" a funcţionării sistemului financiar internaţional pentru a putea ajuta mai mult unele ţări victime ale unor catastrofe, cum a fost recent cazul Pakistanului, lovit în această vară de inundaţii istorice.

Cancelarul Olaf Scholz a anunţat la conferinţa COP27 că Germania îşi va dubla finanţarea pentru protecţia pădurilor la nivel global de la un miliard la două miliarde de euro, informează dpa. Germania va oferi, de asemenea, 170 de milioane de euro pentru o umbrelă globală de protecţie menită să atenueze pagubele cauzate de dezastre precum seceta, uraganele sau inundaţiile. Ambele proiecte vor fi finanţate din fondul anual pentru climă al Germaniei, care va creşte de la 5,3 miliarde la 6 miliarde de euro până în 2025. De asemenea, în discursul său, Olaf Scholz a avertizat împotriva unei "renaşteri a energiei fosile" precum petrolul, gazele şi cărbunele:"În ceea ce priveşte Germania, eu spun că nu va exista aşa ceva". Cancelarul Olaf Scholz a reiterat obiectivul Germaniei de a atinge neutralitatea climatică până în 2045."Nu mai puţină, ci mai multă viteză, mai multă ambiţie, mai multă cooperare în domeniul tranziţiei la energiile regenerabile este imperativul timpului nostru", a spus Scholz."Angajamentele noastre hotărâte faţă de protecţia climei trebuie să fie urmate de acţiuni la fel de hotărâte". Se estimează că 420 de milioane de hectare de pădure s-au pierdut din 1990, adică aproximativ cât dimensiunea Uniunii Europene, conform guvernului german. Un procent de 88% din distrugerea pădurilor este generat de agricultură.

Raport îngrijorător

Schimbările climatice duc la topirea cu rapiditate a gheţurilor din regiunile reci ale planetei noastre, iar stratul de gheaţă marină din zona arctică va dispărea cu siguranţă în timpul perioadelor de vară până în 2050, informează un raport. Doar anul acesta, în Antarctica de Est a plouat în luna martie, în condiţiile unor temperaturi atmosferice neobişnuit de calde. În timpul verii, Alpii au pierdut 5% din stratul lor de gheaţă, iar în septembrie, Groenlanda a stabilit un nou record de topire pentru acea perioadă a anului, se precizează în raportul întocmit de reţeaua de cercetare Iniţiativa climatică internaţională pentru criosferă. După ultimii opt ani, care au fost cei mai călduroşi din istoria înregistrărilor meteorologice, se înmulţesc dovezile potrivit cărora regiunile îngheţate ale Terrei se topesc într-un ritm accelerat - şi mult mai rapid decât anticipaseră oamenii de ştiinţă. Autorii noului raport au subliniat ''diagnosticul terminal'' pentru gheaţa care se formează şi pluteşte în Oceanul Arctic în fiecare vară. ''Aşa cum nu mai există o cale credibilă pentru menţinerea încălzirii la +1,5 grade Celsius, nu există o cale credibilă pentru evitarea unor veri lipsite de gheaţă'', a spus coautorul studiului Robbie Mallett, cercetător în domeniul gheţii marine la University College London. Potrivit lui Robbie Mallett, discuţiile din cadrul COP27 nu vor putea să facă prea multe lucruri pentru a stopa topirea gheţii pe durata verii în Arctica. ''Începem să vedem ceva care nu poate fi salvat'', a spus el. Anul trecut, Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC) din cadrul ONU a spus că gheaţa din perioada verii va dispărea în Arctica chiar dacă încălzirea globală va atinge punctul culminant de +1,6 grade Celsius în raport cu media din epoca preindustrială. Omenirea se îndreaptă în prezent către o creştere cu +2,8 grade Celsius a temperaturilor până în 2100. Dacă gheaţa marină din perioada verii va dispărea, nu va mai exista gheaţă marină multianuală - gheaţa marină care persistă în ocean de la un an la celălalt. ''Un mediu distinct de pe Terra va deveni extinct'', a spus Robbie Mallett. Impactul va fi profund asupra unei regiuni în care trăiesc peste 4,5 milioane de persoane şi care se confruntă cu o eroziune în creştere, întrucât schimbările climatice înteţesc vânturile şi valurile puternice, a mai spus el. Oamenii de ştiinţă spun că omenirea trebuie să reducă în acest deceniu emisiile de dioxid de carbon la jumătate faţă de nivelurile din 2005 şi să ajungă la neutralitate climatică până 2050 pentru a preveni schimbări climatice galopante cu efecte extreme. Însă chiar dacă acest lucru ar fi realizat, regiunile acoperite cu gheaţă ale Terrei ar începe să se stabilizeze doar într-o anumită măsură abia în perioada 2040-2080, mai precizează raportul.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Pana Germania si Polonia redeschid

    minele de carbune cu cetralele aferente, 

    si se transporta gazul lichefiat din USA 

    cu tanchere "catastrofa"ecologica,

    vorbe goale ptr.fraieri  

    1. Prin ardere gazul metan, chiar si cel de conducta, ar produce cu aproximativ 50% mai putin CO2 decat carbunele insa scurgerile de gaz metan din exploatari si conducte il fac la fel de periculos, sau chiar mai periculos, pentru efectul de sera.

      Nu ne mai tortura cu "tanchere"-ele tale scrie direct in ungureste

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
rpia.ro
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

15 Oct. 2024
Euro (EUR)Euro4.9755
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5603
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2951
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9644
Gram de aur (XAU)Gram de aur389.2309

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
cnipmmr.ro
thediplomat.ro
hipo.ro
prow.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb