Ministrul Finanţelor: ”2026 poate fi anul aderării României la OCDE”

Anul 2026 poate fi anul aderării României la OCDE, a spus, ieri, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, într-o conferinţă de presă.

Ministrul a declarat: ”Privesc cu foarte mult optimism anul 2026, datorită în primul rând datelor din execuţia bugetară. Chiar dacă nu e finalizată execuţia bugetară pentru 2025, datele sunt încurajatoare şi sprijină şi transferă încredere în privinţa modului în care corecţia fiscal-bugetară a fost executată de către România”.

Alexandru Nazare a adăugat: ”Anul 2026 are perspective foarte bune. Există şanse ridicate şi perspective foarte bune privind discuţiile de aderare la OCDE. Recent, am discutat la Paris şi, practic, am închis discuţiile privind studiul economic în Comitetul Economic al OCDE, o etapă extrem de importantă în finalizarea procesului de aderare. Discuţiile s-au încheiat cu succes şi, în prezent, mai avem de obţinut o serie de avize. După obţinerea acestora, există şanse foarte bune de aderare. Anul 2026 poate fi anul aderării României la OCDE, care transmite un semnal economic foarte important şi în economia fiscal-bugetară a acestui an. Perspectivele, din punctul de vedere al pieţelor şi al agenţiilor de rating, sunt foarte bune. Avem săptămâna viitoare o discuţie cu Fitch, dar care pleacă de la o altă bază, de la o bază în care România şi-a îndeplinit angajamentele, fiind, bineînţeles, o bază de încredere.

Potrivit ministrului, calendarul prevede adoptarea bugetului pentru 2026 la mijlocul lunii viitoare. ”Am vrut să pornim acest buget de la analiza efectivă a execuţiei fiecărui minister în parte; ce a mers bine, ce nu a mers bine, de ce nu a mers bine, cum putem remedia. Pentru că, un buget corect şi realist nu se poate face decât pornind de la analiza execuţiei anului precedent. Execuţia este, în general, bună, este peste 90% la majoritatea ministerelor, dar sunt şi multe lucruri pe care le putem îmbunătăţi, pe care le-am discutat cu fiecare ministru în parte, în prezenţa primului-ministru. În coaliţie am agreat calendarul cu adoptarea bugetului undeva la mijlocul lunii februarie, dar care va depinde şi de discuţiile din ministere şi de cele din coaliţie”, a spus Alexandru Nazare.

Conform ministrului, scopul este ca, pentru 2026, ţara noastră să aibă un buget al relansării, al investiţiilor. ”Este esenţial ca bugetul să prioritizeze aceste capitole extrem de importante şi pentru acest lucru proiectăm peste zece miliarde de euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 miliarde de euro, peste 52 de miliarde de lei din PNRR, dintre care 7,2 miliarde de euro grant şi 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Este foarte important - şi am transmis acest lucru tuturor miniştrilor - să transpunem aceste proiecţii în cheltuială efectivă şi să accelerăm ritmul cheltuielilor pe fiecare ordonator de credite în parte. Pe lângă aceste zece miliarde de euro din PNRR, proiectăm cinci miliarde de euro cheltuieli la nivelul ministerelor, din fonduri de coeziune, la care se adaugă încă cinci miliarde de euro fonduri europene destinate agriculturii. Discutăm de peste 100 de miliarde de lei investiţii în bugetul anului 2026, bani extrem de importanţi pentru relansarea economică”, a afirmat Nazare.

• ”Investiţiile realizate anul trecut au fost mai mari decât cele din 2024”

Proiecţia de creştere economică este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este 2.045 de miliarde, în vreme ce ţinta de deficit este spre 6%, a afirmat ministrul, adăugând: ”Este în discuţie şi, pe parcursul elaborării bugetului, după ce închidem toate discuţiile cu ordonatorii şi cu Comisia, vom avea o ţintă de deficit finală, dar ea va fi în liniile anunţate anterior. Foarte important pentru bugetul anului 2026 este faptul că pornim de la o bază de investiţii foarte bună”.

Alexandru Nazare a subliniat că, investiţiile realizate anul trecut au fost mai mari decât cele din 2024. ”Au fost foarte multe comentarii în ultimele şase luni în privinţa modului în care gestionăm investiţiile, în sensul că investiţiile scad sau investiţiile sunt tăiate ori blocate. Rezultatul de la final de an ne arată contrariul, ne arată că investiţiile au crescut cu aproximativ 15%. Investiţiile pentru 2025 au fost de 137 de miliarde (n.r. de lei), net superioare celor 119 miliarde în 2024, ceea ce semnalează faptul că am reuşit să accelerăm în special în semestrul al doilea din 2025. Un lucru important de notat este că aceste investiţii sunt preponderent investiţii din fonduri europene, nu fonduri naţionale”, a spus Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului, deficitul bugetar al României pentru 2025 este în jurul cifrei de 7,7% din PIB, sub estimarea iniţială a guvernului de 8,4%.

”Deşi nu este finalizată, execuţia bugetară şi va fi anunţată până spre final de săptămână, este foarte important de subliniat că plecăm de la o bază credibilă şi transmitem un mesaj important: că deficitul cash înregistrat în 2025 este mai mic decât cel prognozat. Deşi, în mod tradiţional, România surprindea mai degrabă prin depăşirea ţintei de deficit cash, în acest an ţinta de deficit cash este mai mică decât cea prognozată. Este în jurul cifrei de 7,7% din PIB, iar acest lucru arată în primul rând o ajustare foarte serioasă în raport cu anul trecut, de aproape un procent din PIB şi, în al doilea rând, surprinde pozitiv. Această surpriză sigur va avea un efect şi în costul de finanţare pe care îl vom avea în acest an, care va fi mai scăzut şi, în acelaşi timp, transmite şi un semnal că ajustarea fiscal-bugetară pe care o avem de făcut în 2026 e mult mai credibilă, în sensul în care plecăm de la o bază mai scăzută, pentru că am performat în 2025”, a spus Nazare.

Potrivit ministrului, deficitul bugetar este mai redus deoarece ţara noastră a câştigat încrederea Comisiei Europene, fapt care a permis renegocierea unor elemente din PNRR. ”Am reaşezat proiecte pe fonduri europene, finanţate prin împrumuturi şi granturi, pentru zece ministere, am negociat mutarea unor proiecte din PNRR către fondurile de coeziune, iar totalitatea acestor măsuri, în momentul în care au fost puse în operă şi executate în buget la finalul anului 2025, au creat efecte importante. Cea mai mare parte din această economie faţă de ţintă provine din renegocierea PNRR-ului, care nu ar fi fost posibilă în cazul în care nu câştigam încrederea Comisiei prin adoptarea măsurilor (n.r. fiscale) în pachetul 1 şi pachetul 2”, a spus Alexandru Nazare.