Muncitorii străini depind de digitalizarea birocraţiei pentru a-şi putea schimba angajatorul

Mai mult ca oricând, muncitorii străini din România depind în prezent de digitalizarea proceselor birocratice gestionate de autorităţi. Lipsa unor proceduri exclusiv online prelungeşte timpii de aşteptare, consumă resurse şi întârzie integrarea acestor lucrători pe piaţa muncii, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei. Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă din România atrage atenţia asupra soluţiilor existente, iar beneficiile ar fi semnificative pentru toate părţile implicate, de la angajatori şi muncitori, până la instituţiile statului.

„Este nevoie ca schimbarea de angajator să se poată face integral online, fără depunerea dosarului la ghişeu. În afară de oferta de muncă, cazierul străinului este emis de autorităţile române şi, odată încărcat pe portal, poate fi verificat direct de către IGI. În plus, documentele de la şomaj sunt deja emise în format electronic în majoritatea judeţelor, ceea ce înseamnă că nu ar mai trebui depuse în original”, a declarat Elena Panţiru, Vicepreşedinte al Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă.

În prezent, procesul este unul hibrid: dosarele sunt încărcate online, dar trebuie depuse şi în format fizic, iar avizele sunt transmise ulterior tot în format digital. „Ne dorim ca la schimbarea de angajator sau de funcţie să eliminăm complet depunerea fizică. Străinii sunt deja în România, sunt angajaţi şi verificaţi. Eliminarea acestui pas ar salva timp, oameni şi energie atât pentru noi, cât şi pentru IGI. Resursele necesare pentru a opera aceste modificări online s-ar rezuma probabil la 2-3 persoane dedicate, dar impactul ar fi extrem de benefic pentru toţi”, a adăugat Elena Panţiru.

Patronatul subliniază că disponibilitatea Inspectoratului General pentru Imigrări există, însă întregul proces depinde de eforturile agenţiilor de recrutare, care trebuie să pregătească şi să depună documentele în ambele formate. Muncitorii străini rămân astfel vulnerabili: fără sprijinul unei agenţii specializate, intrarea sau reintrarea lor în legalitate devine aproape imposibilă. „Dacă un angajat străin rupe legătura cu angajatorul său, îi este extrem de greu să găsească un nou angajator care să îl introducă în legalitate. Mulţi nu cunosc detaliile procedurale şi nu ştiu că fără un acord de încetare a colaborării nu se mai poate face nimic”, atrage atenţia Elena Panţiru.

Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă solicită accelerarea digitalizării proceselor şi implementarea unor proceduri complet online pentru schimbarea angajatorului şi a funcţiei, considerând această măsură vitală pentru protecţia muncitorilor străini, eficienţa angajatorilor şi buna funcţionare a instituţiilor statului.

Un alt obstacol major îl reprezintă în continuare timpii de aşteptare. În cazul unui aviz de lucrător permanent pentru un muncitor înalt calificat, dacă cererea este încărcată astăzi, locul disponibil pentru procesare poate fi abia în ianuarie. Singura excepţie este schimbarea de angajator, pe care IGI Bucureşti o prioritizează pentru a evita blocarea activităţii lucrătorului şi a angajatorului. „Acest proces ar putea fi accelerat semnificativ prin digitalizarea completă a etapelor”, subliniază vicepreşedintele patronatului.

Schimbarea de funcţie se confruntă cu aceleaşi bariere. Chiar şi atunci când toate documentele sunt valabile şi încărcate pe portal, procesul impune depunerea dosarului fizic, prezenţa în audienţă şi multiple formalităţi. „Avansarea unui lucrător străin care şi-a dovedit competenţele este un pas firesc, dar actuala birocraţie descurajează aceste iniţiative”, a concluzionat Elena Panţiru.

Pentru a remedia această situaţie, Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă înaintează ca soluţie crearea, de către Inspectoratul General pentru Imigrări, a unor secţiuni distincte pe portalul online, dedicate exclusiv schimbării angajatorului. Acestea ar trebui însoţite de un sistem de programări cu timpi de aşteptare semnificativ reduşi, astfel încât procesul să fie mai rapid şi mai accesibil pentru toţi cei implicaţi.

Această măsură ar eficientiza procesul, ar reduce aglomerările şi ar preveni întârzierile majore care afectează statul şi muncitorii. În prezent, durata obţinerii unui nou aviz de muncă în cazul schimbării angajatorului sau funcţiei poate ajunge până la 6 luni, generând pierderi estimate de 9.000 RON/persoană pentru stat. Simplificarea procedurii ar putea aduce la buget un plus de până la 90 milioane RON (aproximativ 18 milioane euro) la un volum de 10.000 de cazuri anual.

Potrivit datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), în prima jumătate a anului 2024 în România erau înregistraţi peste 150.000 de muncitori străini cu drept de muncă. Cei mai mulţi provin din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, Filipine şi India, iar peste 70% activează în construcţii, HoReCa şi transporturi, domenii grav afectate de lipsa forţei de muncă locale.