Negocieri dure la Bruxelles: cum se împart trilioanele de euro din viitorul buget european

Comisia pentru Bugete a Parlamentului European urmează să adopte astăzi raportul privind cadrul bugetar european multianual 2028-2034, potrivit declaraţiei făcute săptămâna trecută la Bruxelles de deputatul european Siegfried Mureşan (vicepreşedinte al PPE), coraportor, alături de Carla Tavares (S&D), cu privire la documentul respectiv.

Vicepreşedintele Partidului Popular European, Siegfried Mureşan, ne-a declarat: „Vom avea în următorii ani mai multe fonduri europene pentru tot ce ţine de siguranţa cetăţeanului, pe următoarele componente: apărare, securitatea frontierelor, securitate cibernetică şi securitate energetică. De asemenea, este esenţial să garantăm şi securitatea alimentară, văzând ce se întâmplă în jurul nostru, în Orientul Mijlociu, ţinând cont de situaţia din Ucraina şi de efectele schimbărilor de climă din Africa. Este clar că Uniunea Europeană va trebui să producă mai multă hrană în următorii ani, nu mai puţină, iar fermierii vor avea nevoie de un sprijin mai mare de la nivel european. Comisia Europeană a propus iniţial contopirea politicii agricole comune şi a politicii de coeziune într-un singur fond pentru fiecare stat şi eliminarea celui de-al doilea pilon agricol. Acest lucru ar fi fost greşit, iar Parlamentul European a solicitat Comisiei să îşi revizuiască propunerea. Parlamentul doreşte o politică agricolă comună şi o politică de coeziune, fiecare cu un buget separat, garantând predictibilitate pentru beneficiarii de fonduri europene şi având o bază legală predictibilă. Sub presiunea Parlamentului, Comisia şi-a reconsiderat propunerea şi a propus reinstaurarea pilonului 2, alocând 48 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală. Propunerea Parlamentului European va susţine separarea clară a politicii agricole comune de cea de coeziune şi un buget predictibil pentru fiecare. Susţinem alocarea unei sume totale de 385 de miliarde de euro pentru fermieri, formată din: 260 de miliarde de euro pentru subvenţii directe (pilonul 1); 48 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală (pilonul 2); 45 de miliarde de euro ca sprijin suplimentar în contextul acordului de liber schimb Mercosur. Pentru politica de coeziune, propunem o alocare de 274 de miliarde de euro, echivalentul alocării din actuala perioadă. În ansamblu, Parlamentul European susţine o creştere a bugetului Uniunii Europene cu 10% faţă de propunerea Comisiei. Comisia a propus un proiect de buget de 1,15% din venitul naţional brut (VNB) al statelor membre, însă provocările sunt tot mai multe: riscurile la adresa securităţii, dorinţa de a investi în competitivitate, digitalizare şi inteligenţă artificială. Uniunea Europeană nu poate face mai multe cu acelaşi buget, iar a rămâne la acelaşi nivel ar fi o greşeală. De aceea, propunerea Parlamentului este o creştere pentru proiecte până la 1,26% din VNB”.

Coraportorul Parlamentului European pentru cadrul bugetar financiar multianual 2028-2034 a mai arătat că Executivul comunitar a propus ca rambursarea celor 200 de miliarde de euro, reprezentând datoriile pentru PNRR, să se facă tot din bugetul Uniunii Europene. Domnul Mureşan a precizat că poziţia Parlamentului este că rambursarea datoriilor nu trebuie să se facă pe seama programelor existente, precum sprijinul pentru fermieri, IMM-uri, cercetători, spitale sau şcoli.

„Propunem ca rambursarea să se facă din surse proprii de venit ale Uniunii Europene, în afara bugetului tradiţional. Orice sursă proprie de venit trebuie decisă în unanimitate de toate guvernele în Consiliu, ratificată de parlamentele naţionale şi votată cu majoritate absolută în Parlamentul European. Obiectivul meu a fost să lucrez incluziv şi transparent cu grupurile proeuropene pentru a asigura un Parlament unit în adoptarea acestui buget”, a arătat Siegfried Mureşan.

Negocierile au fost extrem de dure şi dificile, deoarece la nivelul Parlamentului European nu există un consens între principalele familii politice europene. Grupul social-democrat a susţinut nevoia unui fond specific pentru zona de sănătate, care nu mai exista în propunerea Comisiei Europene, şi a obţinut o alocare consistentă de câteva miliarde de euro pentru zona de locuire. De asemenea, s-a pus accent pe o alocare specifică pentru agricultură, menţinerea politicii de coeziune şi resurse adecvate pentru educaţie.

În calitate de vicepreşedinte al social-democraţilor europeni şi coordonator al grupului politic pe tema cadrului financiar multianual, Victor Negrescu, raportor al Comisiei de Sănătate pentru viitoarele planuri naţionale şi raportor al Comisiei pentru Bugete pentru Politica Agricolă Comună, a impus, printr-un amendament, necesitatea unei convergenţe a subvenţiilor.

Potrivit domniei sale, la nivelul Parlamentului European s-a susţinut în continuare menţinerea regulii N+3 în implementarea programelor cu fonduri europene din anvelopele naţionale, s-a solicitat ca fondurile politicii de coeziune să nu fie condiţionate de reforme greu de implementat, având în vedere raportul Curţii de Conturi Europene, care arată că această metodă nu a fost funcţională. De asemenea, se doreşte o simplificare a accesării banilor europeni şi o complementaritate între programe.

Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European, a adăugat: „Pentru România, este crucial să se menţină cel puţin anvelopa propusă de 60 de miliarde de euro (similară cu cea actuală) şi să existe o alocare specifică pentru fiecare stat membru în Fondul European de Competitivitate. În acest sens, a fost depus un amendament pentru o abordare integrată în alocarea resurselor, având în vedere schimbarea de proporţii propusă de Comisia Europeană. În prezent, 60% din fonduri merg către statele membre, însă propunerea actuală a Comisiei reduce această pondere la aproximativ 40%, oferind executivului european controlul asupra mai multor resurse. Pentru programul Erasmus, am cerut ca în viitorul exerciţiu financiar să existe o alocare de 20% pentru educaţie, tineret şi formarea competenţelor. Deşi negocierile actuale indică o sumă de aproximativ 40 de miliarde de euro (o creştere de 5% în termeni reali), raportat la inflaţie şi comasarea programelor, suma este egală cu cea actuală şi nu corespunde ambiţiilor rapoartelor Draghi şi Letta. Parlamentul European va cere o creştere a bugetului european de aproximativ 10% faţă de cel actual. Problema majoră este că cele 2 trilioane de euro anunţate de Comisie depind de taxe europene noi şi de creşterea contribuţiilor statelor membre, care sunt în prezent reticente. Grupul social-democrat a propus alternative, inclusiv o taxă europeană aplicată industriei jocurilor de noroc şi pariurilor online, care să meargă în fondurile pentru educaţie, tineret şi prevenţie”.

Dacă astăzi va fi adoptat raportul Comisiei pentru Bugete, el va fi urmat de votul în Parlament, urmând ca poziţia Parlamentului European să fie prezentată şi în cadrul şedinţei Consiliului UE, care va avea loc în 23-24 aprilie, în Cipru. În cazul în care votul pentru poziţia Parlamentului va fi amânat pentru luna mai, atunci Consiliul UE se va pronunţa în luna iunie, sub preşedinţia cipriotă, sau în cursul lunii iulie, sub preşedinţia daneză.