Noua lege a pensiilor, boală veche

Gheorghe Piperea
Consultanţă juridică / 7 decembrie 2023

Gheorghe Piperea

Cu toate asigurările triumfaliste de la tv, Legea pensiilor nr.360/2023 nu va fi imediat efectivă, ci va intra în vigoare de-abia la 1 septembrie 2024.

Doar câteva articole din această nouă lege "unitară" a pensiilor publice intră în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Este vorba de dispoziţia referitoare la indexarea cu 13,8% a pensiilor aflate în plată. Este vorba, de asemenea, de două dispoziţii de abrogare - iar aceste dispoziţii sunt extrem de preocupante şi prost gândite.

Prin efectul art. 168 alin.2 din noua lege a pensiilor (Legea nr.360/2023), se abrogă în întregime Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii, dar numai începând cu data de 1 septembrie 2024.

De asemenea, art.168 alin. 1 din aceeaşi Lege nr.360/2024 abrogă şi Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Din textul noii legi rezultă că şi această a doua abrogare ar avea efect tot începând cu data de 1 septembrie 2024.

Cu toate acestea, Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii este prevăzută a intra în vigoare în data de 1 ianuarie 2024. Consecinţa intrării acestei legi în vigoare este aceea că art.183 alin.1 din Legea nr.127/2019 abrogă chiar de pe data de 1 ianuarie 2024 întreaga Lege nr.263/2010.

Iată o lege care este aborgată de două ori, dar la date diferite în timp.

Situaţia creată este de-a dreptul ridicolă. Legea nr.127/2019 este abrogată, dar va fi, teoretic, în vigoare, încă 8 luni de la data de 1 ianuarie 2024, în ciuda repetatelor prorogări ale intrării sale în vigoare. Totul dintr-o greşeală de tehnică legislativă...

Foarte important pentru cei vizaţi de această auto-ambuscadă legală este faptul că Legea nr.127/2019 prevede creşterea imediată a punctului de pensie cu 40%... Această creştere se adaugă indexării de 13,8%, prevăzută a fi aplicată din 1 ianuarie, conform Legii nr.360/2023... Se aplică cele două majorări sau nu? Simultan sau succesiv?

Indexarea de la 1 ianuarie 2024 a punctului de pensie cu 13,8% (de la 1785, la 2032 lei), prevăzută de Legea nr.360/2023, priveşte, categoric, pensiile deja aflate în plată, dar nu este clar cum anume se va aplica această indexare celor care vor fi ieşit la pensie între 1 ianuarie şi 1 septembrie 2024.

În sistemul Legii nr.360/2023, recalcularea/recalibrarea pensiilor în plată, în aşa fel încât să se majoreze cu 40%, va începe doar din 1 septembrie 2024, în timp ce Legea nr.127/2019, în vigoare între 1 ianuarie 2024 - 1 septembrie 2024, se va aplica imediat, tuturor celor vizaţi.

Asta teoretic, pentru că practic va fi nevoie de PROCESE COLECTIVE ale pensionarilor, care să oblige Casa Naţională de Pensii Publice la recalculare/recalibrare imediată, încă din 1 ianuarie 2024. Cu penalităţi, cheltuieli de judecată şi tot tacâmul...

Prin art. 169 din Legea nr.360/2023 se impune un termen de 90 de zile, începând cu 1 ianuarie 2024, în care trebuie elaborate norme metodologice de punere în aplicare a Legii nr.360/2023. Dar cine emite în România norme metodologice clare şi în termen? Şi cum s-ar putea modifica legea prin normele metodologice?

Singurul lucru clar este ăsta: o luăm de la capăt. Urmează alţi 4-5 ani de tergiversări şi procese tergiversate de magistraţi preocupaţi în mod primordial de sporurile salariale şi pensiile lor speciale...

Mai sunt alte dispoziţii importante ale Legii nr.360/2023 care intră în vigoare târziu, în plin an electoral, cum ar fi:

-regula că pensia înseamnă punctele acumulate x valoarea punctului de referinţă,

-interzicerea pensionării anticipate înainte de vârsta de 60 de ani,

-obligativitatea aşa-numitului "certificat de viaţă", necesar pensionarilor români din diaspora (care urmează a fi emis la fiecare 6 luni de autorităţile străine unde pensionarul are reşedinţa/domiciliul) şi

-recompensarea muncii susţinute şi continue pe timp de cel puţin 25 de ani, sub forma pensiei de stabilitate.

Dar nu există nicio garanţie că legea nr.360/2023 se va şi aplica, efectiv. Legea a fost adoptată şi promulgată pe repede înainte nu pentru a fi aplicată, ci pentru a bifa un "jalon" din PNRR ...

trei legi care vizează acelaşi domeniu, cu titluri aproape identice şi potenţial de aplicare simultană, îngrămădite într-o încâlceală cuantică şi o pâclă cvasi-impenetrabilă, echivalează cu acumularea în termene de ore a unei armate de 100 de mii de soldaţi în mlaştinile de la Rovine...

2. Nu este deloc clar de unde vor fi procuraţi banii necesari indexării pensiilor aflate în plată cu procentul de 13,8% care intră în vigoare din 1 ianuarie 2024 şi, mai ales, banii necesari creşterii cu alte 40% a acestor pensii, creştere promisă de guvern pentru data de 1 septembrie 2024.

Efortul financiar suplimentar este de 30 de miliarde de lei (estimare Banca Mondială) sau, după caz, de 55 de miliarde de lei (estimare Ministerul Muncii).

Bugetul asigurărilor de pensii pe anul 2022 a fost pe deficit - pe hârtie, cca 865,5 milioane, în mod real, 12 miliarde de lei.

Anul acesta deficitul a fost mult mai mare - nu există date publice în acest moment, dar este cert că deficitul a crescut, că de scăzut nu avea cum ...

Cel mai grav este că, din 2025, încep să se pensioneze cei din generaţia anilor 1966 - 1973, adică generaţia mea, adică populaţia rezultată din boom - ul demografic al perioadei de început a ceauşismului.

E vorba, din câte îmi pot da seama, de peste 1,8 milioane de persoane care vor deveni pensionari între 2025-2032. Pentru ca acestor oameni să li se poată plăti pensii decente este nevoie de un minim de 1 milion de noi locuri de muncă.

Evident, nu avem aşa ceva, căci nu există politici pentru aşa ceva.

Există doar toleranţă şi complicitate la optimizare fiscală din partea statului şi a birocraţiei inutil plătită. Reamintesc că, în România, peste 2,3 milioane de oameni lucrează, pe hârtie, pe salariul minim pe economie, restul căştigurilor nete nefiind fiscalizate, deci nefiind aducătoare de bani la bugetul asigurărilor sociale. Nu este pentru că fentarea statului ar fi devenit un sport naţional, ci pentră că patronii realizează "optimizări" fiscale şi condiţii mai bune de "concurenţă" cu ceilalţi comercianţă prin coafarea contabilităţii şi inducerea în eroare a salariaţilor cărora le plătesc "în mână" a sumelor care depăşesc salariul minim, ascunzându-le realitatea realitatea reducerii la nivelul de bază, minimal, a prestaţiilor sociale...

Am auzit pe la tv reprezentanţi ai puterii care spun că aceste creşteri de pensii (două în decurs de un an - haleluiah ...) sunt "sustenabile" deoarece, odată cu creşterea nominală a pensiilor va creşte consumul, deci încasarea la buget din tva şi accize şi va creşte încasarea de fonduri de la UE, din PNRR şi alte poveşti. Asta ar putea fi valabil dacă nu ar exista inflaţia şi "tipărirea" de bani suplimentari faţă de volumul real de produse şi servicii (relaxare cantitativă), dar am văzut cum stau treburile la nivel macro-economic...

Iar pensiile nu se achită din tva şi accize, ci din contribuţii. Altfel, ar fi deturnare de fonduri. Pensiile pot fi finanţate temporar şi excepţional din bugetul de stat, prin alocări de echilibrare. Dar aceste alocări se aprobă prin bugetele anuale, care sunt chestiuni foarte politice şi foarte electorale, deci, instabile şi nesustenabile. De altfel, bugetul de stat are deja uriaşe deficite (găuri ...), fiind finanţat cu împrumuturi extrem de scumpe de la bănci şi de la ... fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II).

Pensiile nu se achită nici din banii de la UE. Sumele primite cu ţârâita (şi ultra-condiţionat) de la UE nu sunt pentru pensii, ci pentru alte destinaţii. Utilizarea lor pentru pensii ar fi o înşelare a încrederii UE şi ar determina consecinţe financiare grave (returnare cu penalităţi, infringement, blam politic şi judiciar etc.).

Pensiile nu se achită nici din creşterea economică, mai ales pentru că, în România de azi, creşterea economică este mincinoasă şi pernicioasă. Pe de o parte, job-urile create în ultimii ani s-au ocupat doar în proporţie de două treimi de români, restul fiind ocupate de imigranţi, care îşi trimit banii acasă (aşa cum este şi firesc, de altfel), deci nu îi consumă aici. Pe de altă parte, plusvaloarea creată aici a fost exportată fără impozite, taxe şi contribuţii de multinaţionale în ţările lor de baştină sau offshore, prin optimizare fiscală tolerată sau comisă cu complicitatea birocraţilor inutil şi nociv plătiţi.

La un buget de 99,735 mld lei pe anul trecut, cheltuielile efectuatea de CNPP au fost cu 865,5 de milioane mai mari decât veniturile. Deficitul pe hârtie pare redus (este mai mic de 1%). Deficitul real este, însă, mult mai mare - se estimase o încasare totală din CAS de 112 mld lei, dar s-au încasat mai puţin de 100 de miliarde de lei. Vorbim, deci, de un deficit real de 12% pe 2022.

Aşadar, de unde vor veni cei 30 - 55 de miliarde de lei suplimentari, dacă deficitul cumulat pe 2022-2023 a depăşit deja 24 de miliarde de lei?

3. Este foarte frustrant că, în condiţiile lipsei de bani, contribuţiile la bugetul de pensii acoperă nu numai pensiile, ci şi costurile funcţionării imensului aparat bugetar al Casei Naţionale de Pensii, precum şi finanţarea unor investiţii proprii şi "alte cheltuieli".

Sunt 42 de case teritoriale de pensii şi casa naţională. Sunt 5500 de angajaţi, care au şi dreptul la grevă (în grevă fiind, încasează salarii, din sumele ce ar trebuie alocate pentru plata pensiilor).

Cheltuielile de personal au fost, în 2022, de 413 milioane de lei, iar cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 588 milioane de lei (din care 15 milioane pentru avocaţii angajaţi de CNPP pentru a se lupta în justiţie cu pensionarii). La aceste sume se adaugă dobânzi de 20 de milioane ... Vorbim, deci, de peste un miliard de lei, sumă aferentă anului 2022 (deocamdată, suma aferentă lui 2023 nu este publică, dar putem bănui că este mult mai mare, mai ales că salariaţii se plâng, în mod justificat, că sunt foarte prost plătiţi).

În mod normal, aceste costuri ar trebui suportate de la bugetul de stat, pentru bunul motiv că este vorba de un aparat birocratic funcţionăresc, care nu ar trebui să funcţioneze pe banii din contribuţiile angajaţilor/întreprinderilor, ci pe banii din taxe şi impozite.

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. Nu are cum să fie valabil legea 127 până în septembrie,ar perturba totul, legea 263 va rămâne activ până în septembrie, poate să deie o ordonanță în acest sens nu văd o problemă aici

    1. A doua abrigare este irelevanta pentru ca ii lipseste obiectul.

      In cele din urma PI PErea a descoperit America.  

    Bărbații născuți in 1966 se vor pensiona masiv prin 2030 , numai specialii se pot pensiona în 2025

    1. corect.

    Daca PSD nu va aplica din septembrie legea 360 și recalculările de pensii atunci asta va însemna o sinucidere politica pentru ciolacu și PSD, evident asta nu se va întâmpla se vor tăia masiv investiții ca să fie bani pentru aceste măriri de pensii, decizia este una politică oricum banii există dar evident trebuiesc tăiate din alte domenii

    Nu va lasati pacaliti .Procentul din PIB ce reprezenta pina mai ieri obligativitatea de a asigura plata pensiilor a crescut o data cu acceptul dat de catre UE ceea ce este echivalent cu marirea sumei dedicata platilor de pensii .Pe de alta parte acesta suma ,procentual afisata ,creste prin simplu fapt reprezentat de cresterea PIBului Romaniei ce poate ajunge undeva spre 300 de miliarde in 2030 .Asadar pensiile se pot plati chiar daca vor exista anumite corectii .

    În prezent, finanțele UE sunt supuse unei revizuiri, iar negocierile pentru un acord privind limitele de datorie și deficit se anunță a fi dificile.

    Puncte Cheie: 

    1. Schimbarea de Putere: 

    Era în care Germania domina politica economică a UE pare să se apropie de sfârșit. Schimbările politice interne și dificultățile economice ale Germaniei au redus influența acesteia în procesul de luare a deciziilor. 

    2. Revizuirea Regulilor: 

    UE examinează revizuirea Pactului de Stabilitate și Creștere, o parte esențială a regulilor economice ale UE. Se discută posibilitatea unui acord privind limitarea datoriei și a deficitului național. 

    3. Flexibilitate Versus Austeritate: 

    Existența unor limite clare, așa cum dorea Germania, versus flexibilitatea propusă de țările care preferă cheltuieli mai mari, reprezintă o dilemă în negocieri. Revizuirea propusă sugerează reglementări mai adaptate la circumstanțele fiecărei țări. 

    4. Dificultățile Germaniei: 

    Problemele economice ale Germaniei, cum ar fi scăderea prognozată a PIB-ului, tensiunile în coaliția de stânga și decizia instanței care afectează bugetul, au slăbit poziția țării în negocieri. 

    5. Compromisuri și Opțiuni: 

    Ultima variantă a compromisului oferă concesii atât Germaniei, cât și țărilor cu datorii mari. Aceasta include reguli mai puțin arbitrare, adaptate la situația fiecărei țări. 

    6. Negocieri Îndelungate: 

    Finanțele UE încearcă să ajungă la un acord asupra regulilor privind datoria și deficitul într-o întâlnire crucială. Starea de impas din trecut și tensiunile actuale dintre Germania și alte țări nu fac procesul ușor. 

    7. Disputa cu Italia: 

    Un punct neclar în negocieri este disputa dintre Germania și Italia cu privire la termenul economic care va dicta ritmul reducerii deficitului.

    Analiză de Cercetare: Articolul subliniază că schimbările de putere și dificultățile interne ale Germaniei au diminuat capacitatea acesteia de a impune propriile viziuni în politica economică a UE. În fața unor dificultăți economice, Germania pare să fie deschisă la compromisuri, cu toate că negocierile cu țările care preferă o abordare mai flexibilă rămân încă tensionate. Procesul de revizuire a regulilor economice ale UE are implicații mari asupra direcției politicii economice a întregii Uniuni Europene și reflectă schimbările în dinamica puterii în cadrul blocului. 

    Rezumat: Conform unui sondaj Reuters, Banca Centrală Europeană (BCE) pare să fie pregătită să reducă ratele dobânzilor în al doilea trimestru al anului viitor, în contextul unei posibile recesiuni scurte și superficiale în economia europeană. Economia zonei euro se confruntă cu presiuni scăzute asupra prețurilor, iar aproximativ 57% dintre economiștii chestionați se așteaptă la cel puțin o reducere a dobânzii înainte de ședința din iulie. Cu toate acestea, aceștia anticipează reduceri mai mici decât cele prognozate de investitori, sugerând o preferință pentru "rate mai ridicate pentru mai mult timp".

    Puncte Cheie: 

    1. Proiecții pentru Reduceri Moderate: 

    Economia europeană se confruntă cu o posibilă recesiune, iar BCE pare să ia în considerare reducerea ratei dobânzii în al doilea trimestru al anului viitor. Estimarea mediană indică o reducere de 25 de puncte de bază pe trimestru, sub așteptările pieței. 

    2. Divergențe între Economisți și Investitori: 

    Sondajul arată divergențe între economiști și investitori. În timp ce aceștia din urmă anticipază reduceri semnificative de aproximativ 150 de puncte de bază începând cu martie 2024, economiștii susțin o abordare mai moderată și rate mai ridicate pe termen mai lung. 

    3. Considerații Inflaționiste: 

    Reducerea dobânzilor este asociată cu perspectiva inflației. Presiunile scăzute asupra prețurilor în zona euro și o posibilă scădere a inflației motivează BCE să ia în considerare măsuri de relaxare monetară. 

    4. Previziuni pentru Recesiune Scurtă: 

    Cu o contracție economică în trimestrul actual și perspective puțin încurajatoare, se anticipă o recesiune de iarnă, deși se prognozează că aceasta va fi superficială și de scurtă durată. 

    5. Mandatul BCE de Luptă împotriva Inflației: 

    Chiar dacă se preconizează o recesiune, BCE rămâne concentrată pe lupta împotriva inflației. Așteptările sugerează că inflația va rămâne peste ținta de 2% cel puțin până în 2025. 

    6. Revigorarea Creșterii: 

    Proiecțiile indică o revenire a economiei zonei euro în primul trimestru din 2024, cu o creștere estimată de 0,1%, urmată de o medie de 0,6% în 2024 și 1,4% în 2025. 

    Analiză de Cercetare: Sondajul Reuters reflectă o perspectivă moderată privind politica monetară a BCE, sugerând că banca centrală intenționează să adopte o abordare prudentă în gestionarea dobânzilor. Deși există presiuni economice, BCE pare să considere recesiunea ca fiind temporară și se concentrează pe îndeplinirea mandatului său principal de a menține stabilitatea prețurilor. Reducerea dobânzilor ar putea avea consecințe asupra monedei euro și ar putea contribui la stimularea creșterii economice în viitor.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

unbr.ro
danescu.ro
arsc.ro
raobooks.com
Stiri Locale

Curs valutar BNR

23 Feb. 2024
Euro (EUR)Euro4.9753
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5970
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2177
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8238
Gram de aur (XAU)Gram de aur298.9173

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb