Oana Ţoiu: "Puterea de negociere depinde de vocea noastră în UE şi de rolul activ în regiune”

Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a declarat în deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române că puterea de negociere a României depinde de capacitatea de a ne folosi vocea în interiorul UE. Ministrul a mai spus că e nevoie de o schimbare de paradigmă, fără a schimba pilonii pe care construim politica externă. Ministrul de Externe a anunţat şi continuarea consolidării parteneriatului strategic cu Statele Unite, arătând că în Uniunea Europeană, România va continua să joace rolul statului membru neşovăielnic, dar putem şi trebuie să jucăm un rol mai important, acela de a fi parteneri pentru procesul de aderare al vecinilor noştri, de a fi un ambasador vocal al acestei mize, de a fi furnizor de asistenţă tehnică şi de a împărtăşi direcţiile noastre.

”Sunt onorată să găzduiesc Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române şi vă mulţumesc tuturor pentru că sunteţi aici. Deschidem împreună lucrările acestui eveniment, care reprezintă, deopotrivă, un moment de reflecţie - a fost o perioadă dificilă şi trebuie să ne uităm la lecţiile pe care le avem de învăţat din asta - dar mai ales un moment de proiecţie. Este important să păstrăm respectul faţă de trecut, prestigiul pe care acesta l-a creat, însă uitându-ne la viitor, ancorându-ne discursul, ancorându-ne ambiţiile, ancorându-ne acţiunile în mizele de viitor ale României”, a spus Oana Ţoiu în discursul susţinut în deschiderea reuniunii, arătând că ”Un deceniu al schimbărilor, impactul diplomaţiei române” este titlul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române 2025.

”Ce facem în acest an pentru a pregăti următorul deceniu al diplomaţiei române şi impactul nostru în lume? Trăim, aşa cum foarte bine au spus şi domnul preşedinte Grindeanu şi domnul preşedinte Abrudean, o perioadă de mari schimbări. Schimbări geopolitice pe de o parte, pe de altă parte schimbări de tehnologie şi inteligenţă artificială. Suntem şi într-un moment în care se schimbă foarte multe în competitivitatea geopolitică accelerată, felul în care ne raportăm la pieţe şi la pieţele libere este, de asemenea, diferit, iar puterea de negociere a României depinde de capacitatea noastră de a ne folosi vocea în interiorul Uniunii Europene pentru negocierile pe care le purtăm împreună”, a mai spus ministrul.

Oana Ţoiu a precizat că agricultura este extrem de importantă, capacitatea noastră de a ancora antreprenorii la resursele care să le crească competitivitatea este, de asemenea, esenţială.

”Ce avem de obţinut împreună? Mizele noastre, obiectivele noastre sunt la fel de clare ca întotdeauna: siguranţa cetăţenilor noştri, prosperitate şi creştere economică. Legătura noastră, a statului român, cu cetăţenii săi, oriunde au ales ei să călătorească, să înveţe, să trăiască, să muncească. Preşedintele Nicuşor Dan a spus tot aici, în Parlament: „Drumul înapoi spre casă”. La asta se adaugă capacitatea şi datoria noastră de a fi alături de români oriunde au ales ei să trăiască, pentru a ne asigura că sunt respectaţi, pentru a ne asigura că au drepturile protejate şi, în special, pentru a reuşi să ancorăm comunitatea românilor oriunde ar fi ei şi în viitor, nu doar în trecut. Trebuie să ne protejăm tradiţiile şi identitatea, dar ca sursă de inspiraţie, ca sursă de legătură emoţională pentru un viitor al României la care se simt conectaţi, pentru a putea să participe la ce construim împreună. Şi pentru asta esenţial este să reclădim încredere”, a subliniat Oana Ţoiu.

Potrivit ministrului de Externe, este nevoie de o schimbare de paradigmă, fără a schimba pilonii pe care construim politica externă.

”Trebuie să ne asumăm vocea pe care se aşteaptă ceilalţi să o avem. Nu în sensul în care se aşteaptă să fim întotdeauna alături de propunerile, de dosarele sau de ambiţiile altor ţări, din contra, pentru că acum Marea Neagră, securitatea la Marea Neagră, este o temă esenţială pentru întreaga Uniune Europeană, este o temă esenţială pentru parteneriatul transatlantic. România este într-un moment în care trebuie să conducă aceste discuţii. Se aşteaptă de la noi să venim cu propuneri, se aşteaptă de la noi să venim cu idei, se aşteaptă de la noi să fim cei care găzduim şi creionăm această agendă. Pentru că noi ştim, împreună cu vecinii noştri, cel mai bine ce avem de făcut aici împreună şi am început deja să facem asta”, a mai spus Ţoiu.

Ministrul a mai afirmat că ”Rusia rămâne principala provocare şi va rămâne, indiferent de cum se termină negocierile de pace, un element la care trebuie să fim nu doar atenţi, ci o ţară faţă de care trebuie să fim pregătiţi”

. ”Diplomaţia română se află în prima linie a acestei misiuni. Prin efortul nostru comun sprijinim întărirea posturii aliate pe Flancul Estic şi construim o abordare solidă pentru securitatea Mării Negre. Da, trebuie să dezvoltăm dimensiunea de apărare a parteneriatelor noastre: Statele Unite, aliaţii europeni, precum şi alţi parteneri. Mesajul este simplu şi este direct: pe România te poţi baza. Trebuie să rămânem ferm ancoraţi în apărarea valorilor noastre şi hotărâţi să contribuim la securitatea regiunii şi a lumii. Statutul de stat membru al Uniunii Europene, apartenenţa la NATO şi parteneriatul strategic cu SUA rămân bazele politicii externe ale României”, a spus ea.

Ministrul a menţionat că intensitatea, amploarea şi rapiditatea acestor schimbări vor continua să fie accelerate.

”Ne-am asumat ţinta de cheltuieli de apărare ale fiecăruia dintre aliaţi de 5% din produsul intern brut până în 2035. Da, este un proces ambiţios de a ţine împreună responsabilitatea pe care o avem. În acelaşi timp, este şi un moment de oportunitate pentru România. Este un moment de oportunitate pentru industria noastră de apărare şi este un moment care catalizează ceva ce ar fi trebuit să facem de mult, şi anume o mai bună colaborare între stat şi privat. O claritate mai mare faţă de investitorii privaţi, faţă de ce se poate construi, faţă de ce putem să exportăm, faţă de felul în care contribuim ca furnizori”, afirmă Ţoiu.

Ministrul de Externe a anunţat şi continuarea consolidării parteneriatului strategic cu Statele Unite.

”Şi aici, iarăşi, suntem una dintre cele mai puternice voci care susţin parteneriatul strategic cu Statele Unite, parteneriatul transatlantic şi nevoia de a avea întotdeauna o complementaritate între deciziile pe care le luăm la nivelul Uniunii Europene şi felul în care ţinem cont în asta şi de obiectivele Statelor Unite ale Americii. Pentru că este foarte clar că suntem nu doar mai puternici împreună, dar şi că prosperitatea noastră creşte atâta timp cât reuşim să colaborăm. Şi aceasta este parte din agenda vizitei pe care o vom avea împreună, ca echipă, la sfârşitul acestui an, în Statele Unite ale Americii, unde avem şi întâlniri pentru a ne reconecta cu comunitatea de acolo şi această miză de a creşte componenta comună de investiţii şi componenta comună comercială, precum şi componenta de apărare, desigur”, a spus ea.

Oana Ţoiu a mai declarat că în Uniunea Europeană, România va continua să joace rolul statului membru neşovăielnic, dar, dincolo de asta, tocmai pentru că am fost stabili în această direcţie timp de 18 ani, putem şi trebuie să jucăm un rol mai important: acela de a fi parteneri pentru procesul de aderare al vecinilor noştri, de a fi un ambasador vocal al acestei mize, de a fi furnizor de asistenţă tehnică, de a împărtăşi direcţiile noastre. ”România este o poveste de succes în asta. Nu putem să uităm asta, nu putem să fim timizi în a o spune, pentru că sunt mulţi care critică multe momente din această poveste de succes. Ne-am crescut produsul intern brut de 10 ori după Revoluţie. De 10 ori a crescut produsul intern brut al României, de 3,5 ori de când am aderat la Uniunea Europeană. Am depăşit pragul de 100 de miliarde de euro care ne-au fost puse la dispoziţie - investiţii care se văd. Pentru cei din regiune, care se uită la procesul de aderare la Uniunea Europeană, noi suntem ţinta pe care o văd. Aici vor să ajungă. Asta nu înseamnă că suntem perfecţi sau că Uniunea Europeană este un proiect perfect”, a subliniat Ţoiu.

Ministrul a arătat că, pentru a ne prota Uniunea Europeană, nu putem să o punem într-o căsuţă de sticlă şi în vitrină, să nu se atingă nimeni de ea decât când se şterge praful din când în când pentru că nu aceasta este felul în care Uniunea Europeană trebuie protejată.

”Ea trebuie protejată asigurându-ne că este din ce în ce mai puternică şi recunoscând că parte din critici sunt legitime. Recunoscând că trebuie să fim şi într-un moment aproape de refondarea UE, în felul în care trebuie să ne asigurăm că şi cetăţenii sunt partea obiectivelor setate împreună, trebuie să ne asigurăm că resursele care sunt puse la dispoziţie pentru mediul de afaceri, pentru societatea civilă, pentru cetăţeni, pentru modernizarea multor servicii publice sunt accesibile, că presiunea pe care o punem pentru reforme în cadrul Uniunii Europene este una corect ajustată, astfel încât să nu se piardă din oportunităţi, dar să putem să mergem înainte”, a afirmat ministrul de Externe.

Oana Ţoiu a completat că trebuie să păstrăm acest echilibru între spaţiu urban şi spaţiu rural şi aici, în România, are o miză şi mai puternică pentru a se asigura că asta se întâmplă.

”Pentru noi este important ca obiectivul pe care l-am pus în programul de guvernare, un obiectiv care are votul Parlamentului şi toată legitimitatea acestui mandat în Parlament - acela ca graniţa Uniunii Europene să nu se mai oprească la graniţa noastră până la sfârşitul următoarelor mandate - este extrem de important, pentru că este o sursă de securitate pentru noi, este o sursă de dezvoltare economică şi o sursă de influenţă mai mare şi în interiorul Uniunii Europene, şi în regiune”, a explicat ministrul de Externe. Potrivit ministrului, ”Relaţia cu Republica Moldova este şi va rămâne esenţială”.

”Premierul tocmai s-a întors din Republica Moldova şi o să avem această discuţie în sesiunea cu dumnealui. Eu voi merge împreună cu preşedintele Nicuşor Dan, pe 31 august, ziua în care celebrăm limba română, şi-l avem alături de noi, în lucrările reuniunii de mâine, pe ministrul de externe Mihai Popşoi”, a amintit ea.

Oana Ţoiu a completat că, în Ucraina, ieri, guvernul a fost reprezentat de ministrul apărării Ionuţ Moşteanu şi au avut loc acolo şi discuţii cu Keith Kellogg, emisarul special al preşedintelui Donald Trump pentru Ucraina. Din nou, parcursul lor european, pacea în regiune şi capacitatea noastră de a fi buni vecini în procesul de a obţine pacea sunt elemente esenţiale pentru viitorul nostru şi pentru viitorul Uniunii Europene.

”În cadrul discuţiilor despre Republica Moldova şi Ucraina, precum şi în cadrul discuţiilor negocierilor pentru cadrul financiar multianual, intensificăm relaţiile cu partenerii noştri în interiorul Uniunii Europene. Pentru România nu este suficient că suntem toţi membri ai aceleiaşi Uniuni Europene, trebuie să ne asigurăm că ne aşezăm la masa negocierilor pentru obiectivele noastre, că am făcut eforturile strategice necesare să întărim din alianţele şi parteneriatele pe care le avem, cu state care au obiective similare, pentru a merge împreună cu echipe comune de negocieri în dosarele de care ne pasă”, a spus ea. Ministrul a arătat că angajamentul pe care ni l-am luat împreună, mai multe guverne succesive, de aderare la OCDE, se vede în aceste două luni de zile de când avem acest guvern, în ritmul în care au ajuns să fie îndepliniţi indicatorii. Şi rămânem ferm angajaţi în acest proces.

”Parlamentul este un partener de încredere pentru asta şi vă mulţumim. Şi este parte din aproape toate conversaţiile bilaterale pe care le avem, la fiecare nivel. Şi aici poate se vede cel mai clar cât de importantă este această dimensiune pe care o vrem şi mai mult în viitorul diplomaţiei”, a subliniat ea. Ministrul a mai transmis că politica externă nu este personală şi nici măcar nu este doar a instituţiei Ministerului Afacerilor de Externe. Politica externă a României poate fi mai puternică dacă aceste bune intenţii comune care există la fiecare palier au şi claritate comună privind ambiţiile noastre, claritate privind paşii care au fost făcuţi înainte astfel încât fiecare întâlnire, fiecare vizită, să poată să avanseze pragmatic acel rezultat iar asta înseamnă că trebuie să discutăm mai mult între noi, trebuie să ne împărtăşim rezultatele fiecărui grup de lucru, fiecărei vizite şi trebuie să stăm ancoraţi şi clari în obiectivele mari, indiferent de diferenţele care pot să apară pe alte paliere.

”Avem de asemenea componenta de diplomaţie economică, unde mediul privat este cât se poate de hotărât să participe. Evident, este în primul rând obiectivul dumnealor şi aceasta poate să fie o componentă care contribuie semnificativ la bugetul pe 2026. Avem alături de noi mai mulţi rectori şi le mulţumesc întrucât componenta de diplomaţie academică este o direcţie pe care o putem creşte. Avem această realitate demografică, în care numărul studenţilor români este în scădere şi din raţiuni demografice. Avem în mediul academic şi deschiderea, şi resursele, pentru a ne asigura că suntem gazde bune şi pentru studenţi din mediul internaţional. Şi asta nu este ceva ce intră în competiţie cu experienţa studenţilor români. Din contră. Creşte şi pentru ei valoarea, asigurând un mediu internaţional şi aici, şi acasă, şi pentru noi în diplomaţie este o investiţie pe termen mediu şi lung. Pentru că odată ce cineva a cunoscut România, mai ales ca student, va rămâne cel mai probabil un prieten al României pe parcursul întregii cariere”, a spus Ţoiu. Potrivit ministrului, în centrul misiunii lor sunt oamenii.

”România nu este doar aici, în interiorul graniţelor sale. România este peste tot unde sunt români. Da, construim drumul înapoi spre casă, aşa cum şi-a luat angajamentul şi preşedintele Nicşor Dan, şi tot ecosistemul necesar, pe oriunde avem comunităţi de români, să păstreze puternică legătura cu România, dar mai ales să fie mai bine coagulată acolo unde au decis să trăiască. Toţi ne cer această energie, această capacitate de a găzdui comunităţile astfel încât să se cunoască mai bine între ei, să se poată sprijini reciproc mai mult, să capătă o putere mai mare ca şi comunitate. Şi inclusiv reţelele pe care le avem de români în diverse instituţii şi în diverse organizaţii trebuie să îşi găsească acasă gazdele de care au nevoie pentru a se cunoaşte mai bine reciproc şi pentru a acţiona mai coerent împreună cu noi pentru ce vrem să obţinem împreună pentru România”, a spus ea, adăugând că toate lucrurile acestea au nevoie de resurse până la urmă.

”Suntem într-un moment în care fiecare minister, fiecare dintre noi cei care suntem în serviciu public, trebuie să ne uităm cu grijă la faptul că nu avem atât de multe resurse la îndemână în această perioadă şi trebuie să fim responsabili cum le chibzuim. Însă sunt câteva lucruri care trebuie făcute. Trebuie să ne întărim echipa. Avem aici în sală, senioritate, experienţă, înţelepciune, putere şi influenţă, avem nevoie să alăturăm la asta energia unor generaţii noi. Şi de aceea avem deschis concursul pentru a intra în corpul diplomatic, fără să punem presiune pe buget, fără să umflăm organigrama. Este foarte clar că următorul deceniu al diplomaţiei are nevoie de acest echilibru între senioritate, experienţă, prestigiu şi energia, dinamismul, viteza de acţiune, capacitatea de a înţelege noile tehnologii şi noul mediu informaţional al noilor generaţii şi le aşteptăm alături de noi în echipa Ministerului Afacerilor Externe”, a anunţat Oana Ţoiu.

Ministrul a mai arătat că este cazul să vorbim şi despre patrimoniu şi o să discutăm în sesiunile care urmează despre asta.

”Mulţi dintre dumneavoastră ştiţi, pentru mine a fost o surpriză, am găsit în minister inclusiv un inventar al multor clădiri pe care le avem în afara României, care nu mai sunt în acest moment folosite, pentru că nu au avut investiţiile necesare ca să poţi să deschizi uşa oaspeţilor. O parte din lista acestor clădiri care urmau să fie vândute sau refăcute datează din mandatul domnului Pleşu. Avem şi o soluţie pentru asta, un fond de investiţie în patrimoniu, care să nu pună presiune mare pe bugetul de stat, ci să fie finanţat practic din închirierea acelor spaţii pe care nu le folosim, care nu ne sunt necesare, în special în locuri unde nu avem misiuni active”, a afirmat Ţoiu.

Ministrul de Externe a arătat că trebuie să vorbim şi despre noile tehnologii, pentru că sunt, nu puţine, instituţiile mai multor ţări, ministere al Afacerilor Externe, care au început să introducă noi tehnologii în felul în care lucrează şi este necesar să o facem şi noi.

”În primul rând, digitalizarea serviciilor consulare. Şi aici s-au făcut mulţi paşi şi vom finaliza acest proces. Însă, şi în instrumentele noastre de analiză, în felul în care colaborăm, avem nevoie de asta pentru a ne asigura că avem viteza de reacţie necesară”, a explicat Ţoiu.

”Succesul diplomatic al României depinde de dumneavoastră. De munca pe care o facem, fiecare de aici zilnic, de negocierile purtate, de capacitatea de a rezista presiunilor, poate a unei atenţii publice din ce în ce mai intense. De capacitatea pe care o vom avea împreună în anul, în anii care urmează, de a ne avea cetăţenii alături şi de a lucra în cadrul mai larg al societăţii. Şi munca asta asta nu e întotdeauna vizibilă şi nu e întotdeauna uşor de măsurat la fiecare pas. Dar realitatea este că fiecare dintre cei care suntem aici pe scenă, fiecare dintre acei care suntem aici în sală, vom fi măsuraţi după rezultat”, a transmis ministrul.

”Anul viitor ne vom reîntâlni împreună, poate tot aici. Însă ne vom reîntâlni împreună cei care au reuşit nu doar să livreze rezultate, ci şi să construiască susţinere pentru rezultatele respective. Aştept cu nerăbdare sesiunile în care lucrăm împreună. Ştiu că mulţi dintre dumneavoastră aveţi idei, propuneri. Am primit peste o mie de propuneri înainte de această reuniune, de la membri din Ministerul Afacerilor Externe, din misiunile diplomatice, de la experţi din afara ministerului. Construim acum cadru să putem să le punem împreună pentru fiecare dintre soluţiile care ne sunt necesare. Şi aş închide tot cu Enescu. Asta pentru că în această perioadă găzduim la Bucureşti, nu-i aşa, peste 28 de ţări în festival şi este o bună reamintire cât de puternică este diplomaţia României în fiecare domeniu în care ea se manifestă: "Impasuri a mai avut omenirea şi le-a depăşit pe toate cu o vitalitate eroică. Nu-i va lipsi curajul nici de data aceasta şi nu ne va lipsi nici nouă.”, a spus ea în final.