Lucrările la hidrocentrala Răstoliţa din judeţul Mureş au fost suspendate printr-o ordonanţă preşedinţială a Tribunalului Cluj, la solicitarea ONG-urilor Declic şi Bankwatch, potrivit Europa Liberă. Decizia, pronunţată pe 10 septembrie, are caracter executoriu şi blochează continuarea proiectului până la soluţionarea definitivă a unui alt dosar privind validitatea autorizaţiei de construire din 1990.
Hidroelectrica, compania de stat care deţine investiţia, susţine că hidrocentrala este finalizată în proporţie de 90% şi ar aduce beneficii energetice. ONG-urile contestă însă proiectul, argumentând că afectează grav ecosistemul râului Răstoliţa şi Parcul Naţional Călimani, pentru un aport energetic de sub 0,1% la nivel naţional.
Decizia instanţei a reaprins disputa politică. Senatorul PSD Daniel Zamfir şi fostul ministru al Mediului Mircea Fechet (PNL) cer urgentarea emiterii acordurilor de mediu pentru alte patru hidrocentrale demarate în perioada comunistă. Noua ministră a Mediului, Diana Buzoianu (USR), respinge presiunile, precizând că România ar trebui să ia în considerare alternative, precum parcurile fotovoltaice cu stocare, „de opt ori mai ieftine şi cu aceeaşi capacitate energetică”.
Avocata Roxana Mândruţiu, care a reprezentat ONG-urile, susţine că oprirea lucrărilor era necesară după ce Hidroelectrica a ignorat o hotărâre anterioară de suspendare a acordului de mediu.
Proiectul Răstoliţa, început în 1989 şi declarat de interes major în 2022, a fost susţinut de foştii miniştri Sebastian Burduja şi Mircea Fechet, dar a devenit un punct de conflict între parlamentari şi actuala ministră a Mediului, care avertizează că autorizaţiile emise „pe repede înainte” riscă să fie contestate şi suspendate ani de zile.
Opinia Cititorului