Orban invocă o consultare populară pentru a-şi justifica opoziţia faţă de aderarea Ucrainei la UE

Premierul ungar Viktor Orban a declarat, la sosirea sa la summitul european de la Bruxelles, că se opune în continuare aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, invocând rezultatele unei consultări populare interne, organizate fără valoare juridică, dar menită să-i legitimeze poziţia, informează AFP, care transmite cele ce urmează.

Potrivit autorităţilor ungare, peste 95% dintre participanţii la chestionar s-au exprimat împotriva primirii Ucrainei în blocul comunitar. Însă doar 2,3 milioane de cetăţeni - mai puţin de o treime din electorat - au răspuns la chestionarul distribuit în aprilie prin poştă şi online.

„Am sosit aici cu un mandat puternic. Vocea mea a devenit mai puternică şi mai virilă”, a declarat Orban presei, adăugând că va transmite poziţia celor „două milioane de unguri” în cadrul negocierilor.

Guvernul de la Budapesta a folosit această consultare pentru a lansa mesaje alarmiste privind presupuse consecinţe negative ale aderării Ucrainei - de la pierderea fondurilor europene în favoarea Kievului şi creşterea migraţiei forţei de muncă ieftine, până la riscuri de criminalitate şi epidemii cauzate de vaccinarea insuficientă în Ucraina, potrivit documentelor explicative analizate de AFP.

Ministerul de Externe ucrainean a calificat consultarea drept o manipulare a opiniei publice, acuzând guvernul Orban că alimentează o „isterie anti-ucraineană” pentru a distrage atenţia de la propriile eşecuri, în contextul în care partidul Fidesz se află în scădere în sondaje înaintea alegerilor parlamentare din 2026.

Viktor Orban este unul dintre puţinii lideri europeni care menţin relaţii cordiale cu Moscova, criticând în mod constant sancţiunile impuse Rusiei şi refuzând orice formă de sprijin militar pentru Ucraina. De asemenea, premierul ungar s-a declarat împotriva deschiderii negocierilor de aderare, susţinând că Ucraina ar pune în pericol coeziunea şi resursele Uniunii Europene.

Negocierile de aderare cu Ucraina au fost lansate oficial pe 25 iunie 2024, în ciuda opoziţiei Ungariei, printr-o mişcare diplomatică devenită celebră, în care Viktor Orban a părăsit temporar sala pentru a permite adoptarea deciziei prin consens tacit. De atunci, poziţia sa s-a înăsprit, mai ales după apropierea de fostul preşedinte american Donald Trump, potenţial aliat strategic într-o eventuală realiniere a politicii externe europene.