DIKE

PÂNĂ ÎN 2025Nuclearelectrica şi-a programat investiţii de 2,29 miliarde lei şi vrea să atragă finanţare inclusiv din piaţa de capital

A consemnat Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Companii #Energie /

Nuclearelectrica şi-a programat investiţii de 2,29 miliarde lei şi vrea să atragă finanţare inclusiv din piaţa de capital

(Interviu cu Cosmin Ghiţă, director general Nuclearelectrica)

"Energia nucleară vine cu avantaje imposibil de ignorat sau de diminuat şi poate avea un efect reversibil asupra încălzirii globale"

"Scopul nostru este să rămânem până la sfârşitul anului aliniaţi cu rezultatele bugetate"

"Prin producerea de Cobalt 60 în reactoarele de la Cernavodă, SNN are potenţialul să devină un pion important în asigurarea furnizării de Co-60 în interiorul UE"

Nuclearelectrica, operatorul CNE Cernavodă, are investiţii programate de 2,29 miliarde de lei până în 2025, iar pentru atingerea obiectivelor are în vedere inclusiv atragerea de finanţări din piaţa de capital, după cum ne-a spus Cosmin Ghiţă, directorul general al companiei.

Şeful societăţii de stat ne-a declarat, într-un interviu: "Cu siguranţă că vom fructifica noile oportunităţi (aduse de promovarea companiei în indicii FTSE Russell pentru pieţele emergente): accesarea unei pieţe noi, valorificarea instrumentelor de piaţă de capital la momentul potrivit pentru proiectele de investiţii. (...) Încă este prematur pentru o decizie la acest moment legată de valorificarea oportunităţilor de piaţă de capital pentru diferite proiecte de investiţii, însă, odată ce vom avea structura clară de finanţare, vom include şi partea de instrumente de piaţă de capital". Acesta spune că Nuclearelectrica s-a adaptat complet situaţiei aduse de pandemie şi că, în ciuda scăderii cererii şi preţurilor la energie din prima jumătate a anului, rezultatele financiare sunt în linie cu cele bugetate. "Scopul nostru este să rămânem până la sfârşitul anului aliniaţi cu rezultatele bugetate", a precizat Ghiţă.

Retehnologizarea Unităţii 1, instalaţia de detritiere, producerea de Cobalt 60 şi extinderea capacităţii nucleare sunt provocări în sine, în cel mai bun sens al cuvântului, prin complexitate şi noutate, gândite să eficientizeze costuri şi să aducă venituri suplimentare, ne-a explicat Cosmin Ghiţă, adăugând că, prin producerea de Cobalt 60 în reactoarele de la Cernavodă, compania are potenţialul să devină un pion important în asigurarea furnizării de Co-60 în interiorul Uniunii Europene.

Reporter: Cum s-a adaptat compania la noul context economic, provocat de pandemia de Covid-19?

Cosmin Ghiţă: În prezent suntem total adaptaţi. Sigur că sunt multe schimbări faţă de modul de lucru din 2019, însă acestea sunt o necesitate pentru a menţine atât sănătatea oamenilor, cât şi continuitatea activităţilor. Avem implementate planuri, proceduri, măsuri care să asigure această continuitate şi care să evite la maximum posibil îmbolnăvirea colegilor mei. Le-am gândit şi organizat logistic încă de la început, pentru orice scenariu, nu le-am întrerupt niciun moment, în aşa fel încât dacă avem o creştere temporară a numărului de cazuri cauzate de răspândirea comunitară să putem acţiona rapid pentru a evita contaminarea.

Măsurile adoptate nu impactează în niciun fel desfăşurarea normală a activităţilor, compania funcţionează absolut normal.

A existat încă de la început şi în toată această perioadă de pandemie o cooperare extraordinară între oameni la nivelul companiei, fiecare înţelegând rolul, responsabilităţile şi importanţă adaptării la noul mod de lucru: fie că vorbim de izolare, aşa cum a fost cazul cu personalul de operare, telemuncă, rotaţie, respectarea strictă a măsurilor de igienă.

Asigurăm testarea periodică a angajaţilor şi a fost absolut necesar să ne asigurăm din acest punct de vedere toată logistica, în aşa fel încât să putem răspunde rapid nevoilor oamenilor şi companiei. Logica pe care am mers a fost: fără protecţia oamenilor nu putem asigura protecţia proceselor companiei.

Reporter: După primul semestru aţi raportat un profit mai mare cu 18%, în ciuda scăderii cererii şi a preturilor la energie din cauza crizei de Covid-19, dar şi pe baza faptului că mentenanţa la Unitatea 1 a fost demarată spre finalul lunii iunie. Cum a evoluat cererea pe piaţa de energie în cel de-al treilea trimestru şi ce perspectivă de venituri aveţi pentru a doua jumătate a acestui an?

Cosmin Ghiţă: Amânarea opririi planificate a Unităţii 1 a fost o măsură absolut necesară la momentul respectiv. Nu suntem singurii din industria internaţională care au decis să acţioneze în acest fel. Opririle planificate sunt practic proiecte de investiţii complexe, care implică multă muncă de teren, implicit oameni şi interacţiuni între aceştia.

Ca să revin la întrebare, rezultatele financiare sunt în linie cu cele bugetate şi scopul nostru este să rămânem până la sfârşitul anului aliniaţi cu rezultatele bugetate. Fiind o companie listată, trebuie să respect datele de raportare, aşadar, la acest moment nu vă pot oferi mai multe informaţii despre rezultatele la trimestrul III 2020 sau despre cele aferente anului 2020. Sigur că, în toată această perioadă, piaţa de energie a avut fluctuaţiile ei. Am înregistrat, şi nu doar România, o scădere explicabilă, în contextul COVID, a consumului şi a preţurilor. Şi am suportat de asemenea impactul reintroducerii pieţei reglementate, prin acea obligaţie din 2019, de a menţine până la maxim 65% din producţie pentru segmentul reglementat. După emiterea Deciziei de către ANRE atât a cantităţii exacte care urma să fie vândută de SNN pe piaţa reglementată, cât şi a preţului, a trebuit să valorificăm şi restul volumului de energie de până la 65%. De aceea, prezenţa SNN pe piaţă spot a fost mult mai ridicată în primul semestru al acestui an, faţă de anii anteriori. Preferăm piaţă forward pentru stabilitate şi predictibilitate. Însă odată cu liberalizarea pieţei acest aspect va fi eliminat.

Revin şi susţin importanţa eliminării oricăror reglementări bruşte, cum a fost reîntoarcerea la piaţa reglementată, care pot afecta unii producători, strategia şi investiţiile acestora. Am văzut că un astfel de context de reglementare se poate suprapune contextului COVID, devenind, prin cumulare, o provocare.

Reporter: Care sunt cele mai mari provocări ale Nuclearelectrica, pe termen scurt, mediu si lung? De asemenea, de la 1 ianuarie piaţa de energie electrică urmează să fie complet liberalizată. Nuclearelectrica a vândut aproape 20% din energia comercializată pentru piaţa reglementată. În viziunea dumneazvoastră, de producător, ce înseamnă o piaţă liberalizată a energiei electrice şI care sunt, avantajele si dezavantajele unei astfel de pieţe?

Cosmin Ghiţă: Voi continua răspunsul de la întrebarea precedentă: o provocare poate fi piaţa de energie, dintr-o multitudine de factori interni şi externi: consum, creştere economică, fluctuaţiile preţului materiilor prime, politici energetice, reglementări. Legat de reglementari şi de experienţa recentă, o piaţă liberalizată are invariabil avantaje majore: primul, cu impact direct asupra stabilităţii şi predictibilităţii SNN, posibilitatea producătorilor şi furnizorilor de a-şi face propriile strategii comerciale care să ducă la sustenabilitatea afacerilor pe perioade lungi de timp şi deschiderea către inovaţie pentru îmbunătăţirea serviciilor sau calităţii produselor oferite; creşterea competitivităţii la consumatorii finali - cu efect direct asupra creşterii eficienţei costurilor furnizorilor şi optimizării achiziţiei de energie a acestora prin contracte cu produse diverse; forţarea producătorilor, dar şi a furnizorilor, de a eficientiza costurile pentru a fi competitivi, cu impact direct pozitiv asupra economiei naţionale prin creşterea de investiţii în capacităţi noi şi/sau în eficientizarea vechilor echipamente/capacităţilor; creşterea lichidităţii pieţei angro concurenţiale ce poate furniza o stabilitate mai mare a preţului oferit industriei naţionale asigurând astfel o dezvoltare sănătoasă pe termen lung a acesteia, precum şi competitivitatea regională a economiei naţionale; stimularea reducerii emisiilor de carbon prin motivarea consumatorilor casnici de a-şi instala panouri fotovoltaice şi baterii, ceea ce ar reduce de asemenea impactul asupra pieţei de echilibrare, precum şi asupra stabilităţii sistemului energetic/aplatizarea curbei de consum.

SNN este prin excelenţă un participant la piaţă, nu un formator de piaţă, de aceea sunt un avocat al menţinerii competitivităţii reale a pieţei.

În rest, avem planuri şi proiecte de investiţii concrete, pe care cu siguranţă le vom duce la bun sfârşit: retehnologizarea Unităţii 1, instalaţia de detritiere, producerea de Cobalt 60, extinderea capacităţii nucleare. Unele dintre acestea, instalaţia de detritiere şi producerea de Cobalt 60, sunt provocări în sine, în cel mai bun sens al cuvântului, prin complexitate şi noutate. Sunt, de asemenea, gândite să eficientizeze costuri şi să aducă venituri suplimentare.

Reporter: Compania dumneavoastră este una dintre cele care au contribuit la promovarea pieţei noastre de capital la statutul de piaţă emergentă secundară. Cum vedeţi această promovare şi ce înseamnă ea pentru Nuclearelectrica? Intenţionaţi să atrageţi finanţări prin piaţa de capital, acum că societatea a fost inclusă în indicii FTSE Russell pentru pieţele emergente? Ce instrumente luaţi în considerare, ce sume, şi cu ce investitori sunteţi în discuţii?

Cosmin Ghiţă: Înseamnă mult pentru SNN. Este un upgrade care vine la momentul oportun. Chiar şi anterior, intenţionam să beneficiem pentru proiectele de investiţii ale SNN de avantajele pieţei de capital şi am lucrat pentru a avea o poziţionare şi o percepţie cât mai bune pe piaţa de capital: rezultate financiare, proiecte de investiţii de viitor, randamente bune pentru acţionari, guvernanţă corporativă şi relaţii cu investitorii. Este un cumul de factori pe care i-am crescut constant şi includerea în indicii de piaţă emergentă ai FTSE Russell a venit cumva firesc.

Cu siguranţă că vom fructifica noile oportunităţi: accesarea unei pieţe noi, valorificarea instrumentelor de piaţă de capital la momentul potrivit pentru proiectele de investiţii. Simultan, vom continua să avem cel puţin stabilitate.

Încă este prematur pentru o decizie la acest moment legată de valorificarea oportunităţilor de piaţă de capital pentru diferite proiecte de investiţii, însă, odată ce vom avea structura clară de finanţare, vom include şi partea de instrumente de piaţă de capital.

Reporter: Din informaţiile noastre a început lucrul la Ministerul Economiei şi Energiei pe un mecanism de CFD (într-un contract cu BERD). Specialiştii dumneavostră sunt implicaţi sau sunteţi interesaţi să vă implicaţi în elaborarea acestui mecanism? De asemenea, vă rog să ne explicaţi de ce este aşa de important acest mecanism pentru investiţiile Nuclearelectrica?

Cosmin Ghiţă: Un astfel de mecanism de finanţare suport este benefic pentru investiţii în mai multe surse, nu doar nuclear. Iniţial, acesta a fost gândit la nivel internaţional că un mecanism pentru regenerabile. Ulterior, industria nucleară i-a văzut potenţialul, iar în prezent Contractul pentru Diferenţă chiar este implementat în proiectul nuclear al Marii Britanii de la Hinkley Point C.

Chiar şi în cazul tehnologiilor nucleare care sunt considerate mature (cum este cazul Candu 6, tehnologia utilizată la CNE Cernavodă), investiţia, ca orice investiţie, se reduce la rata rentabilităţii. Este, aşadar, nevoie de o potenţare a aspectelor financiare, iar acest lucru se poate realiza printr-un astfel de mecanism cum este contractul pentru diferenţă. Implementarea unui astfel de mecanism poate face diferenţa între investiţii în capacităţi noi făcute la timp şi strategic şi lipsa acestor investiţii. Repet, este util mai multor tipuri de investiţii, nu doar celor din industria nucleară. În nuclear, construcţia implică costuri intensive, dar operarea pe termen lung este profitabilă.

Contractul pentru diferenţă este, în esenţă, un mecanism financiar care se raportează la preţurile de piaţă, care nu supra-compensează, nu garantează profit discreţionar şi include riscuri aferente oricărui mecanism bazat pe date de piaţă: este un mecanism de finanţare dual stabilit ca diferenţa dintre nivelul preţului la energie garantat producătorului (strike price) şi preţul de referinţă; nivelul de preţ al energiei garantat producătorului reflectă costurile investiţiei şi permite o marjă rezonabilă de profit; include analize periodice pentru a scădea nivelul de preţ garantat dacă costurile se dovedesc a fi mai scăzute decât planificat, deci evită supra-compensarea; implică vânzarea directă a energiei, expunând astfel producătorul riscurilor inerente de piaţă (nu se garantează preluarea producţiei) şi obligându-l, astfel, să evalueze şi să controleze riscul de bază pentru a atinge nivelul de preţ stabilit; reduce costurile de finanţare, datorită reducerii riscului afacerii cu efecte pozitive asupra preţului energiei; prevede protecţie contractuală împotriva schimbărilor legislative şi de politică energetică, controlând astfel riscul de deficienţe în reglementare; permite, prin implementare, crearea unui cadru competiţional corect pentru toate sursele de energie cu emisii scăzute de CO2; nu garantează un nivel fix al veniturilor, per total, şi nici un nivel fix al profitului.

Aşadar, un mecanism financiar suport care vine cu multe avantaje, chiar şi cu rol corector în unele situaţii de piaţă.

Reporter: Mai aveţi de gând sa preluaţi activele CNU Feldioara?

Cosmin Ghiţă: Fiind o companie listată, forul suprem decizional este AGA, iar Hotărârile AGA sunt acţiuni şi măsuri pentru toate proiectele aprobate, fie că vorbim de preluarea Feldioara sau extinderea capacităţii sau de retehnologizare.

În ceea ce priveşte preluarea de către SNN a sucursalei CNU, Feldioara, există o Hotărâre a acţionarilor SNN în acest sens. Preluarea se realizează în baza unei analize complexe, care este în prezent în plin proces de derulare, în aşa fel încât, per total, proiectul să ducă la crearea unor sinergii cu celelalte activităţi majore ale SNN.

Reporter: În ce stadiu se află proiectul de producere a Cobalt 60, acel izotop folosit la radioterapia pentru tratarea cancerului? Dar proiectul instalaţiei de detritiere, care, printre altele, ar reduce expunerea personalului la tritiu, ar reduce durata opririi pentru mentenanţă şi retehnologizare şi ar mai reduce de asemenea din cheltuielile asociate? Puteţi să ne spuneţI când preconizaţi semnarea acelui contract de tip EPC (Engineering Procurement Construction) pentru instalaţia respectivă şi dacă aţi primit vreo ofertă până acum?

Cosmin Ghiţă: Cobaltul 60 este un izotop gamma-radioactiv care se obţine în mod eficient în reactoare nucleare prin iradierea de bare conţinând Co-59. Acest izotop radioactiv este larg utilizat în medicină, sterilizarea unei game diversificate de instrumentaţie medicală, produse farmaceutice, cosmetice şi alimentare. Există, de asemenea, alte aplicaţii a Co-60 în tratarea anumitor plastice sau a deşeurilor de canalizare.

Producerea de Co-60 în reactoarele de la CNE Cernavodă este o oportunitate de afaceri şi un beneficiu pentru lumea medicală. Mai mult, SNN are potenţialul de a deveni un pion important în asigurarea furnizării de Co-60 în interiorul Uniunii Europene.

Proiectul este structurat pe trei faze: Faza 1, cea în care suntem în prezent implică realizarea de studii preliminare şi studiul de prefezabilitate. Tot în faza 1 se va realiza o estimare de cost pentru fazele ulterioare. Faza 2 include partea de studii de preinginerie/inginerie, fezabilitate (inclusiv aprobările corporative) şi obţinerea aprobărilor CNCAN, iar Faza 3 înseamnă Proiectare şi Implementarea proiectului, estimată a avea loc în perioada 2022-2027. Poate părea o perioada relativ lungă, însă implementarea proiectului se poate face doar în timpul opririlor planificate.

Instalaţia de Detritiere va asigura îndepărtarea tritiului din apa grea şi menţinerea concentraţiei acestuia la o valoare cat mai scăzută. Detritierea apei grele din moderator si din circuitul primar va permite reducerea costurilor cu asigurarea radioprotecţiei personalului cu impact direct asupra economicităţii proiectelor. Proiectul dezvoltat de SNN, bazat pe tehnologia românească furnizată de ICSI Rm. Vâlcea, (are) un cost de 190 milioane de euro, din care 150 milioane de euro vor fi finanţate printr-un împrumut BERD.

Beneficiile acestei investiţii sunt complexe: reducerea costurilor operaţionale prin reducerea semnificativă a necesarului de materiale de radioprotecţie; reducerea costurilor cu managementul deşeurilor, valorificarea tritiului. Strategia de implementare a proiectului se bazează pe încheierea unui contract de tip EPC (Engineering Procurement Construction) cu un operator economic sau o asociere cu experienţă în realizarea unor astfel de obiective, selectat pe baza unei proceduri competitive conform prevederilor legale, contract estimat a fi atribuit prin procedură în anul 2021.

Reporter: În ce stadiu se regăseşte proiectul reactoarelor 3 şi 4? Cu ce investitori se poartă discuţii şi care este strategia realizării acestui proiect foarte important pentru sistemul energetic naţional? Ministrul Economiei Virgil Popescu spunea că se are în vedere şi realizarea unui singur reactor, în regim propriu, de către SNN - consideraţi că se poate face?

Cosmin Ghiţă: Aşa cum vă spuneam mai devreme, SNN acţionează strict în baza Hotărârii acţionarilor din iunie 2020, având un mandat de analiză şi cristalizare a opţiunilor de realizare. În momentul când acest demers va fi finalizat, acesta fiind în prezent în proces de realizare, îl vom supune aprobării acţionărilor, în conformitate cu reglementările pieţei de capital.

Reporter: La ce sume se ridică investiţiile planificate ale SNN pe următorii zece ani? Care este valoarea investiţiei estimată pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 sau a unui reactor în regim propriu?

Cosmin Ghiţă: Avem o strategie de investiţii, publică deja, până la nivelul anului 2025. Asta nu înseamnă că dincolo de anul 2025 investiţiile nu vor fi continuate, însă este dificil în acest moment să avem date clare dincolo de anul 2025 având în vedere etapizarea unor proiecte. În plus, pentru proiectul de retehnologizare şi Cobalt 60 suntem în faza de analize tehnice, studiul de fezabilitate putând fi realizat doar ulterior definitivării acestor studii. Multe din informaţiile acumulate în procesele de analiză vor sta la baza fie a întocmirii studiilor de fezabilitate, fie a structurării clare şi irevocabile a finanţării. Aceste etape sunt interdependente.

Valoarea totală a proiectelor de investiţii din Strategia de investiţii a SNN, până în anul 2025, este de 2,29 miliarde de lei.

Reporter: Cum vedeţi viitorul energiei nucleare, în contextul Green Deal?

Cosmin Ghiţă: Deşi energia nucleară nu a fost menţionată în Green Deal ca parte a mixului energetic viitor de decarbonizare a UE, în mod cert ţintele de mediu asumate de statele membre - neutralitate a emisiilor până la nivelul anului 2050 - nu pot fi atinse fără contribuţia energiei nucleare. În comunicarea Comisiei Europene "A clean planet for all", din noiembrie 2018, se afirmă faptul că "până în 2050, mai mult de 80% din energia UE va proveni din energie regenerabilă. Împreună cu energia nucleară cu un procent de circa 15%, aceste surse vor forma coloana vertebrală a unui sistem energetic european fără emisii de carbon". Raportul IPCC "Global Warming of 1.5EC", din octombrie 2018, recunoaşte rolul esenţial al energiei nucleare în menţinerea încălzirii globale sub 1,5 EC.

Energia nucleară vine cu unele avantaje imposibil de ignorat sau de diminuat. Dincolo de efectul direct asupra costurilor şi ritmului decarbonizării, are avantaje de mediu, sociale şi economice:

- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: La nivelul UE, energia nucleară a contribuit la evitarea eliberării în atmosferă a unei cantităţi de 20 Gt CO2 în ultimii 50 de ani. La nivelul României, de când funcţionează Unităţile 1 şi 2, s-a evitat eliberarea a 170 milioane de tone de CO2. Energia nucleară poate avea un efect reversibil asupra încălzirii globale, având în vedere faptul că cererea de energie este prognozată să crească. Pe parcursul ciclului de combustibil nuclear, centralele nucleare au emisii foarte scăzute de gaze cu efect de seră comparativ cu alte surse de producere a energiei. De asemenea, suprafaţa de teren necesară pentru centralele nucleare este semnificativ mai redusă decât în cazul altor surse. Volumul de deşeuri cu grad crescut de risc este de asemenea mult mai redus decât în cazul altor surse de producere în bandă a energiei iar sectorul nuclear este singurul care gestionează costurile finale de depozitare a deşeurilor şi de scoatere din funcţiune a centralelor încă din perioada de funcţionare, lucru care se întâmplă şi în România;

- Crearea şi menţinerea locurilor de muncă: Energia nucleară la nivelul UE crează 1,1 milioane locuri de muncă şi generează venituri anuale de 507 miliarde de euro în PIB. Se estimează că aceste valori vor creşte în contextul unor programe de prelungire a duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, dar şi ca urmare a cercetării şi inovării în domeniul nuclear, prin punerea în funcţie a reactorilor mici modulari, reactoare de generaţie IV, fuziune nucleară, alte aplicaţii ale energiei nucleare. În România, sectorul nuclear asigură 11.000 locuri de muncă, număr ce ar putea creşte la 19.000 în contextul demarării unor noi proiecte nucleare, generând o cifră de afaceri de 590 milioane de euro;

- Contribuţie la electrificare: Energia nucleară este o sursa cu producţie în bandă, fiind independentă de instabilităţile meteorologice şi având suficiente resurse primare pentru funcţionare sustenabilă. Se estimează că resursele identificate de uraniu la nivel global sunt suficiente pentru a alimenta centralele nucleare existente precum şi pentru a stimula construcţia de noi centrale nucleare pentru o perioadă mai lungă de 120 de ani. De asemenea, centralele nucleare pot funcţiona şi în model flexibil, hibrid, în combinaţie cu resursele regenerabile;

- Potenţial de inovaţie: Tehnologia nucleară oferă perspective de dezvoltare pe termen lung prin punerea în funcţie a reactoarelor mici modulare (SMR) şi a reactoarelor avansate de generaţie IV de care şi România este interesată. Energia nucleară poate fi utilizată pentru producerea de hidrogen curat, un element cheie pentru decarbonizarea altor sectoare industriale, precum transportul, locuinţele, încălzirea oraşelor şi desalinizarea apei de mare - astfel de proiecte sunt implementate cu succes la nivel global. În România, centrala nucleară de la Cernavodă asigură încălzirea pentru peste 60% din locuitorii oraşului Cernavodă.

Ca să conchid, nu putem vorbi de decarbonizare, de menţinerea costurilor acesteia în nişte marje acceptabile, de atingerea ţintelor prevăzute sau de satisfacerea necesităţilor de consum în noul mix energetic fără energie nucleară.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. articolul asta este zero barat . La orice intrebare raspunsuri generale, limba de lemn. De ca va-ti mai obosit sa faceti acest interviu?

    Articolul este extraordinar de util pentru un investitor, deoarece raspunde lamulte intrebari pe care ti le pui inainte de a investi in aceasta companie. Acest CEO chiar stie ce spune, oricum, multumim pentru transparenta!

    Nu sunt deloc de acord cu tine,mie articolul mi s-a părut interesant, iar Directorul General un tip foarte inteligent! Un tip care înțelege viitorul energiei cât și piața de capital! Mult succes! Acum nu am acțiuni SNN !

    Un articol interesant și cu informații utile. Un bun manager! Dovada că și tinerii pot fi buni manageri!

    Lucruri interesante si utile unui investitor.

    Companie serioasa si cu viitor. 

    Felicitari dlui.Director pentru profesionalism.

    Mai multa transparenta nici ca se poate. 

    care e stadiu cu procesul cu personalul de paza care vor se se pensioneze si nu li sa da voie

    1. E,asta da întrebare pentru un Director la un prim interviu la Bursa !

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DIKE

Supliment dedicat activităţii de drept
DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

04 Dec. 2020
Euro (EUR)Euro4.8725
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0024
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4931
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3819
Gram de aur (XAU)Gram de aur236.6932

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Boromir
Erfi
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie