Parlamentul European aprobă înfiinţarea de centre în afara UE pentru returnarea imigranţilor

Parlamentul European a aprobat joi o înăsprire semnificativă a politicii în materie de imigraţie a UE, prin adoptarea conceptului de „hub-uri de returnare”, destinate trimiterii imigranţilor în afara Uniunii, informează news.ro.

Aceste măsuri au fost solicitate cu insistenţă de eurodeputaţii de dreapta şi de extremă dreapta, precum şi de o majoritate a statelor membre ale UE, dar au fost puternic criticate de stânga şi de ONG-uri.

Aproximativ 20% din deciziile de expulzare a imigranţilor din Uniunea Europeană sunt puse efectiv în aplicare în prezent, o statistică criticată în mod regulat de susţinătorii unei linii mai ferme în materie de migraţie.

În martie 2025, Comisia Europeană a prezentat un text menit să crească numărul expulzărilor, asupra căruia eurodeputaţii s-au pronunţat joi. Acest text va permite statelor membre să deschidă centre pentru imigranţi în ţări din afara UE, în ideea de a trimite acolo, şi eventual de a reţine, persoanele a căror cerere de azil a fost respinsă şi care se confruntă cu obligaţia de a părăsi teritoriul.

Ideea de a crea centre pentru reţinerea imigranţilor înainte sau după examinarea cererii lor de azil nu este nouă. A fost testată de Italia în Albania. Acest centru a rămas mult timp aproape gol, din cauza unei serii de contestaţii judiciare. În februarie, găzduia aproximativ 90 de persoane, potrivit unei surse din cadrul autorităţilor italiene.

Un acord pe această temă fusese încheiat şi între Regatul Unit şi Rwanda, dar Londra a abandonat rapid proiectul, tot din cauza obstacolelor juridice. Cele două ţări se confruntă acum în instanţă.

În ultimele săptămâni, s-a format un mic grup de state membre ale UE (Danemarca, Austria, Grecia, Germania şi Ţările de Jos) pentru a studia aceste două modele şi a învăţa din „greşelile” lor, potrivit unui diplomat citat de AFP.

Alte ţări, printre care Franţa şi Spania, se arată sceptice cu privire la eficacitatea acestor centre şi s-au abţinut de la discuţii.

Textul adoptat joi prevede, de asemenea, reguli şi sancţiuni mai stricte pentru solicitanţii de azil respinşi care refuză să părăsească teritoriul UE, cum ar fi confiscarea documentelor de identitate, detenţia şi interdicţii prelungite de intrare pe teritoriu.

De asemenea, prevederile includ o recunoaştere reciprocă a deciziilor luate de un anumit stat membru, obiectivul fiind, de exemplu, ca o decizie luată în Franţa să poată fi aplicată în Spania şi viceversa.

Votul constituie „un regres istoric al drepturilor refugiaţilor”, a avertizat Marta Welander, de la ONG-ul umanitar International Rescue Committee, îngrijorată de creşterea numărului „detenţiilor persoanelor vulnerabile, inclusiv a copiilor”.

La fel ca alte măsuri privind migraţia, acest text a avansat în Parlament graţie unei colaborări consolidate între aleşii de dreapta şi cei de extremă dreapta - o alianţă ce a provocat agitaţie în Germania şi a fost aspru criticată de cancelarul Friedrich Merz.