Pedro Sanchez va manifesta rezerve la summitul NATO privind creşterea bugetului apărării la 5% din PIB

Premierul spaniol Pedro Sanchez va avea o poziţie ''proprie şi curajoasă'' la summitul NATO de luna aceasta în dezbaterea privind creşterea cheltuielilor militare, mai ales că guvernul spaniol consideră că şi alte state membre ale Alianţei au îndoieli cu privire la fezabilitatea creşterii bugetelor apărării la 5% din PIB, relatează Agerpres.

Potrivit unor surse guvernamentale de la Madrid, Spania apreciază că nu va rămâne singură în exprimarea acestei poziţii în dezbaterea din cadrul NATO asupra bugetelor militare, întrucât există şi alte ţări ale Uniunii Europene care nu văd cu ochi buni creşterea cheltuielilor militare.

Aceleaşi surse afirmă că Spania şi-a îndeplinit deja angajamentul acum în vigoare şi asumat în cadrul NATO de a aloca 2% din PIB pentru bugetul apărării şi consideră că o creştere a acestui angajament la 5% din PIB, chiar şi într-un anumit orizont de timp, este ''arbitrară''.

Totuşi, sursele guvernamentale spaniole nu au precizat care va fi poziţia finală a premierului Sanchez la summitul NATO care se va desfăşura pe 24 şi 25 iunie la Haga, întrucât acolo vor avea loc dezbaterile pe acest subiect şi vor fi definitivate poziţiile, însă au subliniat că poziţia Spaniei la summit va fi ''proprie şi curajoasă''.

Potrivit sursei, Guvernul spaniol, o coaliţie de stânga, anticipează un summit dificil sau cel puţin complicat, dar insistă că există şi alte ţări membre ale UE care ''nu sunt dispuse să accepte 5%'' din PIB pentru bugetele militare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianţei să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, Sănătate sau asistenţă socială, a propus joia trecută oficial ca liderii acestor state să accepte la summit creşterea bugetelor apărării la 5% din PIB, dar defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura.

El a precizat că, spre deosebire de cazul acordului din anul 2014, când aliaţii au stabilit să-şi crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, obiectivul pe care-l urmăreşte la summitul NATO de luna aceasta este ca statele membre să se angajeze asupra unor ''planuri anuale care să indice creşterea (bugetelor apărării) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%''.

Secretarul general al NATO a susţinut că nu se poate spune că ''nu sunt bani'' pentru înarmare şi le-a cerut liderilor statelor membre să le explice acest lucru propriilor cetăţeni. ''De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor şi a le spune: avem societăţi bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acţionăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (...) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi ameninţaţi'', crede Mark Rutte.