PLASAMENTE ALTERNATIVEArticol de Mărţişor

MARIUS TIŢA
Ziarul BURSA #Investiţii Personale /

Pictură de Jeafar Dia

Pictură de Jeafar Dia

Vine, vine mărţişorul! Chiar dacă nu au mai fost nici cererea şi nici oferta de până acum, tot s-au mai dat ceva mărţişoare. Şi nebunia de a copleşi femeile, mai ales cele curtabile, cu cadouri scumpe şi ample pe post de mărţişor parcă s-a mai tratat. Şi, cu siguranţă, mâine, ziua obligatorie a mărţişorului, de abia vom zări pe undeva, pe vreun piept de palton sau haină groasă de iarnă, vreo stridenţă alb-roşie. Cam asta e viaţa contemporană a mitologicului simbol: se cumpără, se dăruieşte, nu se poartă. E un paradox, acum când absorbim tradiţii, altfel destul de recente şi comerciale, din întreaga lume, dar şi redescoperim tradiţiile româneşti, inclusiv puse într-o lumină contemporană ce le face de nerecunoscut, este uitat tocmai mărţişorul, care s-a ţinut binişor tot timpul, a arătat bine mereu, plin de imaginaţie şi culoare, cu o puternică încărcătură de primăvară, ce ar putea băga în penibil valentinismele cu inimioare kitsch şi alte trenduri imitative.

Mărţişorul are o mitologie bogată şi interesantă, cu multe elemente precreştine, legată esenţial de primăvară. Este clar şi dovedit ştiinţific că avem de a face cu lupta dintre Baba Dochia, un fel de Zâna gheţurilor, şi Primăvara, Zâna florilor. Golanul ăsta de ghiocel îi dădea cu tifla venerabilei, cum că vine căldura şi cojoacele ei sunt desuete, iar ciufuta i-a trimis nişte zăpadă, să-i închidă clopoţelul. Primăvara nu îl lasă pe zănatecul alb şi congelat şi îi sare în ajutor, dar se înţeapă în sloiul de gheaţă şi stropul de sânge dă roşul tradiţiei, alături de albul pur. Sunt semne vechi că de indispensabilul fir bicolor erau legate fie amulete, un fel de netsuke japoneze, fie monede şi bănuţi. Sub formă de monedă sau de mică medalie a apărut pe lume, acum un pic mai mult de un secol, mărţişorul lui Carol l, cu care a strâns bani să mai facă un pas în modernizarea României. Totul cu gândul la un nou început, la o primăvară sau chiar la un nou an, că până acum câteva secole, revelionul era trecerea în luna martie. Mărţişorul nu este nici exclusiv românesc şi nici unitar între frontiere. Bogăţia acestui simbol se manifestă de la zonă la zonă, uneori radical, cum este la primire, în Bucovina, unde băieţii, şi nu fetele le poartă. Bulgarii îl iubesc şi îl prizează şi ei foarte bine, mai mult, îl umanizează cu chipul unui cuplu, Penda şi Pijo, ea cu mai mult roşu, el mai mult alb.

Mărţişorul a devenit o tradiţie şi la casa de licitaţii de artă Artmark, care i-a dedicat nu una, ci două vânzări sărbătorii alb-roşii. Am încercat, dar nu am reuşit total să ne abţinem de la apropouri dinamoviste, cu justificare strict cromatică. Faptul că se încearcă o ofertă de mici dimensiuni ne trimite la sensul primordial al mărţişorului. Oferta Artmark de mărţişor a fost de dimensiuni dar şi de preţuri mai mici. La un strop de cotă se poate cumpăra un strop de mare artist şi un ocean de satisfacţie.

Mărţişorul mărţişoarelor, tata sau mama tuturor mărţişoarelor vine de la Grigorescu, Nicolae Grigorescu, şi are faţa unei ţărăncuţe cu broboadă. Are vreo 20 pe 30, o ramă impozantă şi a fost vândut cu 60 de mii de euro, cam o mie pentru fiecare dintre cei peste 60 de ani în care a lipsit din atenţia publică. Pentru că respectiva pictură, şi nu tablou, cum ni se scrie, provine din colecţia pictorului Lazare Finckelstein Avramov, care apare şi ca Abhramof, cu o viaţă lungă dar operă modestă, care ar fi expus şi pe la Bucureşti, niţel, altfel mai mult prin Franţa.

Florile au fost şi au rămas potrivite pentru aceste momente. Lipsesc, din nou, ghioceii, în acest an cam pârliţi de zăpada ce le-a căzut în cap acum o lună şi sub care au stat în tot acest timp, abandonaţi de serviciile de deszăpezire, deşi la cât s-a plătit pentru asta ar fi trebuit spălat şi parfumat fiecare fir de ghiocel. E vorba, desigur, de firava floare ce anunţă primăvara, şi nu de bouleanul cu acest nume pictat de Grigorescu.

La "taraba" de mărţişoare de marţi, un buchet de crizanteme, misterios rămase în număr de patru, alături de un trabuc tocmai bun de degustat la o lectură, ofertă Pallady, a costat 9 mii de euro, peste evaluare şi pornirea la vânzare. Mai sănătos, Petraşcu ne oferă la floarea din glastră nişte fructe, trei mere şi două pere, româneşti, crăpând de sănătate deşi apropie suta de ani. Totul la 10 mii de euro.

Dar staţi, nu fugiţi, avem şi trandafiri de Nicu Enea, mai mari, la 40 de centimetri pe înălţime, la numai 1,2 mii de euro. Cam la aceleaşi dimensiuni, cârciumăresele lui Honoriu Creţulescu, cât de-o ulcică, au făcut 1,2 mii de euro.

Dacă în prima licitaţie au fost numai picturi, vreo 170, a doua ne-a dat mărţişoare la tot portofelul. Este vorba de tot felul de pandantive de aur şi/sau argint, broşe şi alte mici bijuterii, de la 50 la vreo 500 de euro, tocmai bune de purtat ca mărţişor. Piese multe şi felurite, de mai mare minunăţia, drăgălăşenia şi bogăţia.

Cum sună "inel din aur alb, decorat cu topaze şi diamante"? Nici nu mai auzi preţul, doar 1,8 mii de euro! Feeria albastră se completează neapărat cu cercei din aur alb, cu safire şi diamante, la o mie de euro, sau mai pandantivi, tot din aur alb, dar cu tanzanite şi diamante, la 1,2 mii de euro. Dacă nimeni nu şi-a dorit mărţişorul de aur de forma unei halbe de bere, la vreo sută de euro, semn că bărbaţii nebucovineni într-adevăr nu poartă mărţişoare, în schimb s-au dat 180 de euro pentru o mai pântecoasă cană de argint, numită "delicată" de către organizatori. Mă refeream la cea din 1968, an bun pentru rebeliuni, că o alta, din 1958, tot din argint, s-a dat cu acelaşi preţ. Cu o sută de euro mai puţin, la 1,7 mii a mers o frapieră de peste un kil de argint 800, decorată, în Italia natală, cu model viţă de vie. O dulceaţă de zaharniţă de argint 925, cu decoruri de sticlă suflată în tipar şi colorată în masă, cu copii stil putti înaripaţi şi berbeci, în formă de amforă, a obţinut 1,4 mii de euro. O brăţară din aur alb cu 30 de diamante mici, dar care au adunat 1,8 carate, a cules 2,250 de mii de euro. Ca preţ, şi numai ca preţ, a excelat, cu 2,5 mii, în creştere, un set de 3 coşuleţe din argint 800, care adună 661 de grame. Vin tocmai din Indonezia dar au, ni se spune, şi un contrapoanson românesc. Aşa, de Mărţişor!

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Hidroelectrica
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
parmafood
smart city industry awards 2019
Energynomics Awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS