"Poluanţii eterni” pun Europa în alertă

Comisarul european pentru Mediu, Jessika Roswall, a dezvăluit rezultatele unei analize de sânge realizate în vară, menite să atragă atenţia asupra pericolelor generate de substanţele per- şi polifluoroalchilate (PFAS), cunoscute şi sub numele de „poluanţi eterni”. „Eu nu fac excepţie. Rezultatele îmi arată că am, într-adevăr, PFAS în sânge, în special produse toxice pentru sănătatea reproductivă”, a declarat Roswall în cadrul unei conferinţe de presă privind starea naturii în Europa.

• Substanţe descoperite în sângele comisarului

Potrivit echipei sale, Roswall a fost testată pozitiv pentru şase dintre cele 13 tipuri de PFAS analizate. Trei dintre acestea depăşesc pragurile recomandate pentru sănătate şi sunt considerate toxice pentru reproducere. Specialiştii atrag atenţia că problema este una generalizată: aceste substanţe se regăsesc deja în corpul multor europeni, acumulându-se în timp din cauza folosirii lor pe scară largă.

• Ce sunt PFAS şi de ce sunt periculoase

PFAS reprezintă o familie de compuşi chimici sintetici extrem de rezistenţi, care au nevoie de zeci sau chiar sute de ani pentru a se descompune în mediu. Acestea sunt utilizate în produse de uz comun - de la textile, ambalaje alimentare, ustensile de bucătărie şi cosmetice, până la echipamente industriale - pentru proprietăţile lor antiaderente, impermeabile şi rezistente la căldură. Efectele asupra sănătăţii nu sunt deloc de neglijat: creşterea nivelului de colesterol, risc de cancer, probleme de fertilitate şi efecte negative asupra dezvoltării fetale.

• Planul Uniunii Europene

Pentru a limita impactul acestor substanţe, Uniunea Europeană intenţionează să introducă, în 2026, o propunere legislativă de interzicere a PFAS în produsele de consum de zi cu zi, cum ar fi cutiile de pizza sau articolele de îmbrăcăminte. Totuşi, anumite excepţii ar urma să fie păstrate pentru domenii considerate esenţiale, precum cel medical.

Iniţial, proiectul de lege era programat pentru sfârşitul anului 2025, însă negocierile cu producătorii s-au dovedit dificile şi au provocat întârzieri.

• Obstacole birocratice şi presiune din partea industriei

Pe lângă negocieri, procesul legislativ a întâmpinat şi bariere interne. Proiectul aflat în pregătire a primit recent un aviz negativ din partea unui organism intern al UE însărcinat să evalueze studiile de impact care însoţesc legile. „Această comisie a solicitat revizuirea şi consolidarea analizei noastre, lucru la care lucrăm în prezent”, a declarat Jessika Roswall, fără a confirma o modificare a calendarului.

• Organizaţiile de mediu cer acţiuni urgente

Organizaţiile de mediu privesc cu îngrijorare întârzierile. Gruparea Generations Futures a avertizat că amânările riscă „să pună în pericol ambiţia acestei revizuiri”, aflată deja „în aşteptare din 2022”. Pentru ONG-uri, fiecare lună de întârziere înseamnă acumularea de noi cantităţi de PFAS în mediu şi în organismul oamenilor, cu efecte pe termen lung asupra sănătăţii publice.