English
Reporter: Trăim într-o epocă a sedentarismului... Cât de mult ne afectează acest stil de viaţă coloana vertebrală?
Dan Benţia: Sedentarismul este unul dintre cei mai agresivi factori pentru sănătatea coloanei. Coloana nu este concepută pentru a sta opt sau zece ore pe zi într-o poziţie fixă, mai ales în poziţia pe care o avem atunci când stăm la birou pe un scaun. Presiunea constantă asupra discurilor intervertebrale accelerează uzura lor şi favorizează apariţia herniilor de disc sau a durerilor lombare cronice. Corpul are nevoie de mişcare zilnică, de alternanţă între stat şi deplasare, iar musculatura spatelui trebuie menţinută activă pentru a susţine corect structura osoasă. O simplă plimbare şi pauzele regulate la birou pot face diferenţa pe termen lung între o coloană vertebrală sănătoasă şi una cu probleme.
Reporter: Sportul intens este o soluţie sau un risc?
Dan Benţia: Depinde cum este practicat. Mişcarea este esenţială, dar sportul extrem sau antrenamentele foarte intense, fără pregătire progresivă şi tehnică corectă, pot suprasolicita coloana. Văd frecvent pacienţi care trec brusc de la sedentarism la antrenamente grele. Coloana nu iartă aceste schimbări bruşte. Ideal este un antrenament echilibrat, cu accent pe musculatura profundă şi stabilizare.
Reporter: Poluarea poate afecta sistemul nervos?
Dan Benţia: Da. Există tot mai multe date care arată că poluarea contribuie la inflamaţie sistemică şi poate afecta vasele cerebrale. Nu putem controla complet mediul, dar putem limita expunerea în zone cu un risc sporit de poluare şi compensa printr-un stil de viaţă sănătos.
Reporter: Stresul pare să fie o altă constantă a vremurilor noastre. Cum ne afectează acesta creierul şi coloana?
Dan Benţia: Stresul cronic produce contracturi musculare, în special în zona cervicală, ceea ce duce frecvent la dureri de cap şi disconfort persistent. Pe plan cerebral, stresul afectează memoria, concentrarea şi calitatea somnului. În timp, poate favoriza epuizarea psihică şi tulburările anxioase. Creierul are nevoie de perioade reale de repaus. Fără somn suficient şi fără momente de relaxare autentică, mecanismele de reglare internă se dezechilibrează. Echilibrul emoţional nu este un concept abstract, ci o condiţie esenţială pentru sănătatea neurologică.
Reporter: Cât de mult contează poluarea şi alimentaţia în acest context?
Dan Benţia: Poluarea contribuie la inflamaţie sistemică şi afectează sănătatea vasculară, iar creierul este extrem de dependent de o circulaţie optimă. Alimentaţia ultraprocesată, excesul de zahăr şi grăsimi nesănătoase amplifică aceste riscuri. O dietă echilibrată, bogată în legume, fructe, peşte şi grăsimi sănătoase, alături de hidratare corespunzătoare susţine funcţia cerebrală şi protejează vasele de sânge. Sănătatea creierului este strâns legată de sănătatea inimii şi a sistemului vascular.
Reporter: Trăim într-o eră a suprasolicitării informaţionale. Există efecte reale pe care evoluţia tehnologică le are asupra creierului?
Dan Benţia: Da, suprastimularea constantă oboseşte creierul. Notificările permanente, expunerea continuă la ştiri negative şi presiunea performanţei reduc capacitatea de concentrare şi favorizează insomnia. Creierul are nevoie atât de stimulare intelectuală, cât şi de linişte. Este important să stabilim limite clare în consumul de informaţie şi să ne oferim momente fără ecrane, mai ales înainte de somn. Lectura, conversaţiile reale şi activităţile în aer liber sunt forme sănătoase de antrenament cerebral.
Reporter: Care sunt cele mai frecvente probleme neurochirurgicale cu care vin pacienţii români la consultaţie şi care ajung, în multe cazuri, la intervenţie chirurgicală?
Dan Benţia: Cele mai întâlnite patologii sunt cele degenerative ale coloanei vertebrale. Herniile de disc lombare şi cervicale ocupă primul loc. Pacienţii vin, de obicei, după luni sau chiar ani de dureri de spate sau de gât, tratate intermitent cu antiinflamatoare. Ajung la noi când apare durerea pe picior sau braţ, amorţeala persistentă ori scăderea forţei musculare. În acel moment, compresia nervoasă este deja semnificativă şi uneori operaţia se impune.
Reporter: Ce alte afecţiuni mai duc frecvent la operaţie?
Dan Benţia: Stenoza de canal lombar este foarte frecventă la pacienţii de peste 60 de ani. Practic, canalul prin care trec nervii se îngustează progresiv, iar pacientul nu mai poate merge distanţe lungi fără durere sau senzaţie de slăbiciune în picioare. Mulţi cred că este „reumatism” sau „circulaţie proastă” şi ajung târziu la evaluare. De asemenea, vedem frecvent tumori cerebrale, fie primare, fie metastatice. Unele sunt descoperite întâmplător, altele se manifestă prin dureri de cap persistente, crize epileptice sau tulburări neurologice.
Reporter: Există şi urgenţe neurochirurgicale frecvente?
Dan Benţia: Da. Traumatismele cranio-cerebrale şi vertebrale rămân o cauză importantă, mai ales în urma accidentelor rutiere sau a căderilor. Hematoamele intracraniene necesită uneori intervenţie rapidă pentru a salva viaţa pacientului. Din păcate, întâlnim şi hemoragii cerebrale spontane, în special la pacienţii cu hipertensiune arterială necontrolată.
Reporter: Observaţi un tipar legat de stilul de viaţă al pacienţilor?
Dan Benţia: Categoric. Sedentarismul, munca prelungită la birou, obezitatea şi lipsa tonusului muscular contribuie major la patologia degenerativă spinală. Pe de altă parte, există şi extrema cealaltă: persoane care practică sport intens fără pregătire adecvată şi ajung cu leziuni vertebrale.
Reporter: Se ajunge prea repede la operaţie în România?
Dan Benţia: În realitate, majoritatea pacienţilor ajung prea târziu. Intervenţia chirurgicală este indicată doar atunci când există compresie neurologică semnificativă sau când durerea nu mai răspunde la tratament conservator. Problema este că mulţi ignoră simptomele iniţiale şi solicită consult de specialitate abia când apar complicaţii.
Reporter: Cum a evoluat neurochirurgia în ultimi ani?
Dan Benţia: Neurochirurgia modernă s-a transformat radical. Dacă în trecut intervenţiile presupuneau incizii mari, traumă tisulară importantă şi perioade lungi de recuperare, astăzi multe proceduri pot fi realizate prin tehnici minim invazive. Folosim microscop operator şi sisteme de neuronavigaţie care permit o precizie foarte mare. Inciziile sunt reduse, durerea postoperatorie este mult diminuată, iar pacienţii se mobilizează rapid. În cazul multor hernii de disc, de exemplu, externarea poate avea loc în una sau două zile, iar reintegrarea în activităţile cotidiene este considerabil mai rapidă decât în trecut. Putem spune că intervenţiile nu mai scot pacientul din ritmul vieţii sale pentru perioade îndelungate. Exact acesta este unul dintre marile progrese. Obiectivul chirurgiei minim invazive este să rezolve problema medicală cu impact cât mai mic asupra organismului şi asupra vieţii pacientului. Recuperarea este mai scurtă, riscul de complicaţii este redus, iar durerea este mult mai bine controlată. Tehnologia actuală ne permite să intervenim cu precizie, protejând ţesuturile sănătoase din jur.
Reporter: Care este mesajul dumneavoastră pentru cititorii acestui interviu?
Dan Benţia: Prevenţia rămâne esenţială. Mişcarea zilnică, somnul de calitate, echilibrul emoţional şi alimentaţia sănătoasă sunt pilonii fundamentali pentru sănătatea coloanei şi a creierului. În acelaşi timp, este important ca oamenii să nu amâne consultul medical atunci când apar simptome persistente. Medicina modernă oferă soluţii eficiente şi mult mai puţin traumatizante decât în trecut. A avea grijă de sistemul nervos înseamnă a avea grijă de calitatea vieţii pe termen lung.
Reporter: Mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
