SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII Bugetul Ministerului Sănătăţii pe 2026, aprobat în martie

Bugetul Ministerului Sănătăţii pe anul 2026, aprobat luna aceasta, însumează 31.102.739.000 lei credite de angajament, în creştere cu 32,53% faţă de anul trecut, şi 22.782.762.000 lei credite bugetare, mai puţin cu 12,87% faţă de 2025.

Cheltuielile curente sunt de 31.059.574.000 lei credite de angajament, în creştere cu 32,45%, şi 22.739.597.000 lei credite bugetare, în descreştere cu 13,33% faţă de 2025, conform Agerpres.

Cheltuielile de personal sunt de 2.514.000.000 lei credite de angajament, mai mici cu 8,5% faţă de 2025, şi 2.514.000.000 lei credite bugetare, în scădere cu 8,45%.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat că bugetul ministerului pe anul 2026 este mai mare cu 2,5 miliarde de lei faţă din bugetul executat în 2025, precizând: ”Acţiunile prioritare, în special patologiile critice - anestezie, terapie intensivă, pacienţii cu AVC, cu infarct, arsurile grave, cumulează un buget de 475 de milioane de lei, o creştere cu 100 de milioane faţă de anul 2025. Sunt acoperite atât cheltuielile de personal, cât şi de materiale sanitare pentru UPU şi ambulanţe, în sumă de 1.896.000.000, o sumă egală cu cea de anul trecut. Pentru fondurile europene nerambursabile - Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă -, Ministerul Sănătăţii are, în momentul de faţă, o execuţie globală de 88%, restul de 12% fiind prevăzut în bugetul pe anul acesta, şi cumulează suma de 4,5 miliarde de lei. Pentru proiectele Băncii Mondiale, cele trei centre de arşi grav - Timişoara, Târgu Mureş şi Grigore Alexandrescu Bucureşti - bugetul este de 400 de milioane de lei, suficient pentru a închide cele trei proiecte de anul acesta şi sigur că mai există un capitol pentru compensarea medicamentelor, în sumă de 1.670.000.000, cu o creştere de 100 de milioane faţă de anul trecut. Cam acestea sunt principalele acţiuni din domeniul Sănătăţii, cu bugetul cumulat. Este o creştere cu 2,5 miliarde de lei faţă din bugetul executat în anul 2025”.

• Buget mai mare pentru compensarea medicamentelor

Alexandru Rogobete a anunţat creşterea cu 400 de milioane de lei a bugetului pentru compensarea medicamentelor din programele naţionale. Domnia sa a declarat: ”Bugetul pentru compensarea medicamentelor din programele naţionale nu este doar o cifră. Este, în primul rând, despre acces real la tratament pentru pacienţi. În 2026, acest buget creşte la 1,8 miliarde de lei, de la 1,4 miliarde de lei în 2025. O creştere de 400 de milioane de lei, care înseamnă mai mult decât o ajustare financiară - înseamnă continuitate în tratamente, terapii accesibile şi mai puţine situaţii în care oamenii sunt puşi în faţa unor costuri pe care nu le pot susţine”.

Potrivit ministrului Sănătăţii, această decizie are menirea să corecteze dezechilibrele care au afectat încrederea în sistem. ”Nu rezolvă totul peste noapte, dar este un pas concret în direcţia corectă. Continuăm să construim un sistem în care tratamentul nu este un privilegiu, ci un drept”, a conchis Alexandru Rogobete.

• Alexandru Rogobete: ”Bugetul Sănătăţii ne permite să mergem mai departe cu reformele începute”

Alexandru Rogobete a afirmat că bugetul pentru anul 2026 ”este la limită”, dar permite continuarea mai multor programe şi reforme. În opinia sa, bugetul cuprinde ”resurse mai corect distribuite către spitalele de urgenţă şi capacitate mai bună de răspuns acolo unde presiunea este cea mai mare”.

Alexandru Rogobete a declarat: ”Suma alocată pentru 2026 este mai mică decât cea prevăzută la începutul anului 2025, dar este mai mare faţă de execuţia anului trecut. Această diferenţă pozitivă ne permite să pornim programe esenţiale pentru sănătatea publică din România. (...) Finalizarea investiţiilor rămâne o prioritate majoră pentru mine şi pentru echipa Ministerului. Sunt proiecte care schimbă infrastructura medicală din România şi care trebuie duse până la capăt”.

Ministrul Sănătăţii a mai adus în atenţie ideea că va fi nevoie de o rectificare bugetară suplimentară până la finalul anului: ”Este corect să spunem lucrurile aşa cum sunt: acest buget va avea nevoie de o rectificare pozitivă la mijlocul anului. Sănătatea nu poate funcţiona la limită. Cu sumele alocate acum vom porni toate programele naţionale de sănătate. Dar pentru ca ele să funcţioneze corect şi pentru ca spitalele să aibă predictibilitate, bugetul va trebui suplimentat pe parcursul anului pentru ca este vizibil insuficient”.

• Spitalele şi serviciile de ambulanţă - exceptate de la tăierea cu 10% a cheltuielilor de personal

Spitalele publice şi serviciile de ambulanţă sunt exceptate de la tăierea cu 10% a cheltuielilor de personal, a anunţat recent ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, după aprobarea în Guvern a OUG privind reforma administraţiei. Domnia sa a precizat: ”Aşa cum am spus încă de la început, sistemul de sănătate are particularităţile lui. O reducere contabilă, liniară, cu 10% a cheltuielilor de personal nu ar fi ajutat dezvoltarea sistemului. Dimpotrivă, ar fi putut genera destabilizare şi o criză serioasă într-un domeniu deja solicitat la maximum. Acum, prin Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvernul României, spitalele publice şi serviciile de ambulanţă sunt exceptate de la această tăiere de 10%. Este o decizie care protejează stabilitatea sistemului şi, implicit, siguranţa pacienţilor”.

Potrivit ministrului, această măsură nu înseamnă renunţarea la reformă. ”Dimpotrivă. Criteriile de performanţă rămân o prioritate, iar actul normativ care le reglementează este într-un stadiu avansat de elaborare”, a spus Alexandru Rogobete, menţionând: ”Vom avea întâlniri cu sindicatele, societăţile profesionale şi cu Colegiul Medicilor din România pentru definitivarea detaliilor. La nivelul Ministerul Sănătăţii, am decis ca institutele de medicină legală, centrele de transfuzie şi Agenţia Naţională de Transplant să fie, de asemenea, exceptate de la acest calcul. Reorganizarea ministerului şi măsurile de eficientizare deja aplicate în 2025 ne permit să ne încadrăm în obiectivele de reducere fără a afecta aceste structuri esenţiale”.

• Fonduri pentru operaţii asistate robotic, în spitalele de stat

Spitalele publice primesc, începând din luna martie, fonduri de la Ministerul Sănătăţii pentru intervenţiile chirurgicale asistate robotic, a informat, recent, ministrul Alexandru Rogobete, conform Agerpres.

”Programul pentru acţiuni prioritare pentru chirurgie robotică, acel program prin care Ministerul Sănătăţii finanţează direct spitalele publice care deţin roboţi şi care realizează intervenţii chirurgicale asistate robotic este finalizat. Din luna martie, spitalele publice vor primi fonduri direct de la Ministerul Sănătăţii pentru intervenţiile chirurgicale asistate robotic”, a declarat ministrul Rogobete.

• Platforma digitală din domeniul sănătăţii va conecta atât furnzorii, cât şi pacienţii

Noua platformă digitală din domeniul sănătăţii, care va conecta atât furnzorii, cât şi pacienţii, va fi disponibilă în câteva luni, după cum a anunţat, în martie, ministrul de resort, Alexandru Rogobete. Domnia sa a afirmat, conform news.ro: ”Medicina digitală în România a început deja. Odată cu programele prin PNRR, s-au făcut investiţii masive în zona digitală, în ultimii ani. În câteva luni va fi disponibilă noua platformă digitală din domeniul sănătăţii, care va conecta atât furnzorii, cât şi pacienţii, o platformă interactivă în care pacientul îşi va putea vedea, aş putea spune într-un final apoteotic, după 36 de ani, dosarul electronic şi se vor putea realiza programări”.

Alexandru Rogobete a dat expemple de mai multe unităţi medicale care funcţionează deja în regim digital: Spitalul Judeţean din Timişoara, unde Clinica ATI funcţionează de aproape un an şi jumătate fără foi, Spitalul Marie Curie din Bucureşti şi Spitalul de Copii din Iaşi.

”Când vorbim de digitalizare în sănătate, mai degrabă discutăm despre o transformare digitală, pentru că transformarea activităţii medicale într-un format digital este un proces care nu se poate face peste noapte, are nevoie de infrastructură şi asta am încercat să asigurăm prin programele din PNRR”, a precizat ministrul, adăugând că medicina digitală ”are nevoie de o conduită adaptată regimului digital”. Alexandru Rogobete a explicat: ”Discutăm de securitate cibernetică, despre datele pacientului, de o abordare şi o viziune puţin diferită asupra actului medical utilizând instrumentele medicale”.

Ministrul a mai spus: ”Sunt încrezător că în perioada imediat următoare, adică următorii 2-3 ani, sistemul de sănătate din România va fi transformat cât de mult se poate în zona digitală. De asemenea, România este pregătită în momentul de faţă pentru a se alinia spaţiului european de date pe zona medicală şi vom începe procedurile pentru conectare, astfel încât românii să aibă acces la datele medicale oriunde se află în Europa”.

Citeşte SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII Paradoxul din Sănătate: ”prioritate naţională” subfinanţată cronic