PROCESUL INTENTAT STATULUI ROMÂN A UMFLAT COTAŢIA GABRIEL RESOURCESAfacerea Roşia Montană abia acum se încinge

ANA ZIDARU, ALINA TOMA
Ziarul BURSA #Companii / 23 iulie 2015

Afacerea Roşia Montană abia acum se încinge

Alburnus Maior cere transparenţă totală la arbitraj

Canadienii de la Gabriel Resources, care vor să exploateze aurul de la Roşia Montană, au anunţat marţi seară că au decis să acţioneze statul român în judecată la curtea de arbitraj ICSID. Compania consideră că prin acţiunile şi lipsa de reacţie în anumite momente, România a blocat şi împiedicat implementarea proiectului fără un proces echitabil şi fără compensaţii, privând Gabriel Resources de întreaga valoare a investiţiilor realizate, arată un comunicat al companiei. Canadienii ne acuză că le-am cauzat pierderi importante (nu precizează suma) şi susţin că România a încălcat acordurile bilaterale cu Canada.

Anunţul din 21 iulie a "săltat" cotaţiile Gabriel Resources cu 20% în ultimele două zile, fapt care i-a făcut pe mulţi să afirme că afacerea Roşia Montană de abia acum se încinge, fără să aibă vreo legătură cu extracţia propriu-zisă a aurului. Astfel, titlurile companiei miniere "Gabriel Resources" Ltd. (simbol GBU) au urcat cu 3,9% ieri, la ora 10.06, la Bursa din Toronto, atingând 0,40 de dolari canadieni. Avansul a venit după ce, în ziua precedentă, acţiunile câştigaseră aproape 17%. Ieri, de la deschiderea pieţei până la ora menţionată au fost transferate 43.917 de titluri GBU.

În ultimul an, preţul acţiunilor "Gabriel Resources" a crescut cu 1,3%, iar capitalizarea de piaţă a companiei a ajuns la 147,9 milioane de dolari canadieni.

Dian Popescu: "Nu statul român a împiedicat proiectul"

Dacă investitorii Gabriel Resorces au creditat compania cu şanse de reuşită la ICSID, în ţară, ONG-urile, mulţi parlamentari din comisia care a investigat proiectul şi a respins legea specială pentru Roşia Montană, dar şi avocaţi consideră că statul nu are voie să piardă acest proces.

Senatorul PNL Dian Popescu ne-a declarat că nu statul român a împiedicat proiectul: "Compania de proiect - Roşia Montană Gold Corporation - nu are autorizaţie de mediu pentru demararea lucrărilor. Cea veche a fost desfiinţată de instanţă. În plus, legea specială pentru Roşia Montană a fost respinsă de parlament. Nu ai cum să dai o lege special pentru o companie. Nu este constituţional. În plus, comisia parlamentară a dat raport de respingere şi pentru că proiectul tehnic nu ne-a convins".

Domnia sa susţine că Roşia Montană Gold Corporation a vrut ca proiectul să le fie declarat de utilitate publică şi de interes naţional, astfel încât să poată face exproprieri şi să poată devia un râu pentru a construi un baraj. Senatorul liberal nu dă şanse de reuşită canadienilor la ICSID, spunând că este un caz complicat şi că este foarte greu de demonstrat reaua voinţă a statului român în acest caz.

Attila Korodi: "În mod normal, compania nu are şansă de reuşită"

Deputatul UDMR Attila Korodi, care a fost şi ministru al Mediului, are o poziţie mult mai tranşantă: "Cererea canadienilor nu este îndreptăţită. În mod normal, compania nu are şansă de reuşită. Vestea că Gold Corporation vrea să deschidă proces la ICSID pluteşte în aer de doi ani. Am avut ocazia să mă consult cu mulţi specialişti, care mi-au spus că multe din procesele deschise de companii împotriva statelor la curtea de arbitraj ICSID sunt vândute firmelor de avocatură. Adică, pentru un avans din onorariu casele de avocatură îşi asumă anumite riscuri. Câteodată aceşti avocaţi specializaţi găsesc tot felul de chichiţe care au câştig de cauză la Tribunalul Arbitral de la Washington".

Domnia sa susţine că dacă procedura ia în serios tot ce înseamnă legislaţie românească şi europeană, canadienii nu au nicio şansă. Deputatul UDMR susţine că Roşia Montană Gold Corporation nu are acord de mediu pentru că trebuie să îndeplinească mai multe criterii tehnice şi procedurale.

Poziţia premierului Victor Ponta s-a schimbat de când a venit în fruntea Guvernului şi până în prezent. După ce a promovat importanţa realizării proiectului de la Roşia Montană, în toamna lui 2013, înainte ca legea specială pentru acest proiect controversat să intre în parlament, domnia sa şi-a exprimat temerea că bugetul statului "se duce pe procese pierdute", posibil şi cu Gabriel Resouces, compania care deţine circa 81% din proiectul minier de la Roşia Montană.

La începutul lunii septembrie 2013, premierul a afirmat că, în condiţiile în care proiectul miner ar fi respins, atunci există riscul ca investitorii de la Gabriel Resources să intenteze proces în instanţă prin care să solicite despăgubiri de câteva miliarde de dolari.

Suma pe care statul român va trebui să o achite, în condiţiile anulării exploatării miniere de la Roşia Montană, este de circa două miliarde de euro, sub forma unor despăgubiri în contul companiei Gabriel Resources, acţionarul majoritar al proiectului aurifer, potrivit declaraţiilor de atunci ale premierului Victor Ponta. "Suma respectivă este invocată de companie cuprinzând cheltuielile de până acum şi eventualele pierderi comerciale", a menţionat premierul, adăugând că, cel mai probabil, ţara noastră va trebui să înfrunte un proces de despăgubire din partea companiei Gabriel Resources.

Ulterior, premierul a cerut respingerea legii speciale în Parlament.

Publicaţia The Globe and Mail a avansat, tot în 2013, suma de 4 miliarde de dolari, drept cuantumul despăgubirilor pe care ar fi urmat să le ceară canadienii de la statul român din cauza "multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii".

Şi fostul ministru al Economiei Constantin Niţă a declarat, în mai 2013, că se aşteaptă la un proces din partea companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) privind investiţia de la Roşia Montană, precizând că "oricine se poate îndrepta în instanţă împotriva statului şi câştigă într-un asemenea tip de contract".

Potrivit Mediafax, domnul Niţă a spus că se aşteaptă la un proces în instanţă cu investitorul din proiectul minier de la Roşia Montană deoarece "există un contract valabil": "Cu siguranţă statul român va plăti. Există un contract valabil, oricine se poate îndrepta în instanţă împotriva statului şi să câştige într-un asemenea tip de contract. Prin urmare, ne aşteptăm la un proces din partea Roşia Montană (RMGC - n.r.)".

Întrebat ce a dorit să spună prin afirmaţia "cu siguranţă statul român va plăti" şi cât ar putea plăti statul, Niţă şi-a nuanţat declaraţia, spunând că a vrut să spună că statul va fi dat în judecată.

În septembrie 2013, avocatul Gabriel Biriş a declarat, citat de ziare.com, că declaraţiile premierului Victor Ponta despre despăgubirile în cazul Roşia Montană dovedesc iresponsabilitate, pentru că ele produc consecinţe juridice. Avocatul consideră că un exemplu elocvent a fost procesul câştigat de firma European Drinks împotriva statului român la ICSID, în care au fost invocate declaraţiile fostului premier Adrian Năstase.

Comportamentul autorităţilor faţă de Roşia Montană a influenţat puternic şi cotaţiile companiei canadiene care deţine pachetul majoritar în proiect. Când legea specială a fost anunţată în 2013, titlurile Gabriel Resources au crescut puternic, iar când politicienii au dat la unison semnalul că s-au sucit, în toamna lui 2013, cotaţiile s-au prăbuşit.

Acum, după ce Gabriel Resources a anunţat iniţierea acţiunii la ICSID există unele voci în piaţă care şi-au exprimat suspiciunea că autorităţile noastre au netezit calea Gabriel Resources către acest deznodământ, iar avizaţii şi-au marcat câştigurile din fluctuaţiile acţiunilor: "În mod normal, canadienii nu au câştig de cauză. Dar una este să ai dreptate şi alta este să câştigi. Pericolul este ca autorităţile noastre să adopte o strategie greşită de apărare, în mod intenţionat sau nu, eventual cu documente îndulcite de o echipă guvernamentală care este pe picior de plecare".

În prezent, statul deţine indirect, prin Minvest Roşia Montană (MRM), o participaţie de 19,31% din capitalul social al Roşia Montană Gold Corporation SA (RMGC), în timp ce investitorul străin (Gabriel Resources Ltd.) deţine o participaţie de 80,69%.

Ministerul Economiei ne-a transmis ieri că nu are niciun diferend ca reprezentant al acţionarului minoritar cu Gabriel Resources Ltd: "În acest sens, dialogul cu ministerul este continuu şi constant, realizându-se prin reprezentanţii săi în cadrul organelor de conducere ale MRM şi ale RMGC, desemnaţi în baza actelor constitutive ale societăţilor. Subliniem faptul că obţinerea autorizaţiilor/ acordurilor necesare pentru realizarea proiectului este responsabilitatea RMGC. Emiterea acestora se realizează în condiţiile legii de către terţi şi nu pot face obiect al unor negocieri cu Ministerul Economiei".

Oficialii ministerului au mai ţinut să ne precizeze că proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere din ţara noastră a fost respins prin vot de Parlament.

În comunicatul de presă, Gabriel Resources susţine că va continua să caute un angajament la un nivel mai înalt cu autorităţile române pentru a rezolva problemele din dispută. "Însă, Gabriel este, de asemenea, dedicată pe deplin la protejarea drepturilor sale şi intereselor în România şi, în absenţa oricărei bunăvoinţe a autorităţilor române de a se angaja în dialog, compania nu mai are altă alternativă decât să caute căile legale prin Cererea de Arbitrare. Gabriel a angajat White & Case LLP pentru a consilia compania în această problemă".

Compania a amintit că a invitat în ianuarie 2015 autorităţile române la un dialog constructiv pentru a rezolva amiabil diferendul, dar că autorităţile române (Preşedinţia şi Guvernul) nu au dat curs invitaţiei, deşi compania a revenit şi în aprilie, şi în mai cu cererea de a se aşeza la masa negocierilor.

ONG-ul Alburnus Maior, unul dintre cei mai aprigi combatanţi ai proiectului de la Roşia Montană, a anunţat, ieri, că decizia canadienilor este confirmarea indirectă a faptului că localitatea este salvată de la distrugere. "Gabriel Resources cere compensaţii de la statul român pentru neputinţa sa de a exploata cei patru munţi ai Roşiei Montane. Proiectul s-ar fi tradus în extracţia în carieră deschisă şi cu cianură a 314 tone de aur şi 1500 de tone de argint, exproprierea a sute de localnici şi construirea unui imens iaz de reziduuri, al cărui baraj ar fi avut peste 180 de metri înălţime", arată un comunicat remis redacţiei.

Conducerea ONG-ului afirmă că planurile companiei de a-şi vedea proiectul pornit nu s-au prăbuşit datorită corupţiei din România, ci dimpotrivă, au ajuns atât de departe tocmai din cauza ei. "Statul român a devenit mai puternic şi independent pe măsură ce oficiali corupţi au fost expuşi. Singura şansă a Gabriel Resources de a părăsi România cu banii contribuabililor în buzunar este dacă oficialii din guvern vor face blat sau dacă vor angaja o firmă de avocatură mai apropiată de interesele companiei miniere, decât de cel naţional. Prezentul proces de arbitraj nu face decât să dovedească încă o dată că aceste clauze ISDS sunt menite să sărăcească o ţară de sume comparabile cu bugetele anuale alocate sănătăţii sau educaţiei", mai arată sursa citată.

Campania Salvaţi Roşia Montană a cerut Guvernului României transparenţă totală privind acest arbitraj şi ca un reprezentant al campaniei să fie prezent la toate audierile ce vor avea loc.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Procesul este un bun prilej de prindere a tradatorilor de tara si a coruptilor care au instrainat rezervele de la Rosia Montana .

    Cum a devenit Gabriel Resources titulara acestui proiect cianuros si extrem de periculos pentru viata oamenilor din Roisia Montana pana in Marea Neagra.  

    Toate actele trebuiesc luate la purecat si anuntate nume de tradatori care trebuiesc urmaiti dupa spagile care leaiu incasat ! 

    Afacerea Microsoft e doar un virf mic al icebergului devalizarii Romaniei in ultimii 26 de ani ! 

    Vrem nume si instalata cusca si ghilotina in Piata Victoriei !

    1. Si anume capitalul propriu mai Mic decat cel social indica o politica manageriala care poate fi optimizata. Increderea in sistemul romanesc bancar Este inexistenta conform raportului trimestrial so cel anual nu Este pe pagina web.

    Greu de inteles cum poate face cineva chltuieli fara a avea toate conditiile legale indeplinite. Mai greu de inteles este cum poate acel cineva sa creada ca altcineva i-ar putea returna cheltuielile facute.

    Guvernul tace milc cu privire la Rovina. Inca. Adincul apelor linistite ascunde mari primejdii. Cind se va dezlantui uraganul? 

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

28 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9266
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7043
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9892
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6863
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.5349

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro