DIKE

Produsul Intern Brut şi "Indicatorul de Progres Real"

Valentin M. Ionescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Valentin M. Ionescu

Pactul ecologic european/Green Deal îşi propune ca la orizontul anului 2050 Uniunea Europeană să aibă o altă structură a producţiei industriale, a lanţurilor de producţie şi de consum comparativ cu ce există în prezent. Această modificare substanţială de model de dezvoltare economică are trebui să aibă ca efect pe termen lung o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 60% comparativ cu 1990. Prin urmare, Uniunea Eu­ropeană tinde spre transformarea economiei sale şi realizarea unei "neutralităţi climatice", ceea ce în­seamnă atingerea unui minimum de emisie de CO2 din activitatea economică, zero CO2 sau compensarea oricărei creş­teri a emisiei de CO2 cu măsuri de protecţie a mediului. Nu voi analiza dacă acest obiectiv este realist sau nu, în acest articol, ci vreau să atrag atenţia că este posibil ca măsurarea eficienţei politicilor din Pactul ecologic/Green Deal ce conduc la schimbările pe care le-am menţionat să completeze indicatorii tip "lagging" (retrospectivi), cum este Produsul Intern Brut, tot cu indicatori tip "lagging" care să ofere o imagine mai corectă asupra dezvoltării.

Problema completării indicatorului "Produs Intern Brut" cu alţi indicatori este un subiect în dezbatere în Uniunea Europeană din 2007 când de altfel a apărut Iniţiativa "Beyond GDP" ("Mai departe de Produsul Intern Brut").

La un moment dat acest proiect a avut susţinere într-o rezoluţie a Parlamentului European în privinţă măsurării "progresului" social şi a celui economic, adoptată în iunie 2011. Totuşi, de atunci nu s-a luat nici o decizie politică în ceea ce priveşte stabilirea unui set nou de indicatori.

Pactul ecologic ar putea să relanseze acest subiect şi să declanşeze un proces politic care să conducă la o decizie în privinţa schimbării/completării sistemului de indicatori ce măsoară creşterea economică, adică să apară un set de indicatori sau un indicator compozit care să completeze indicatorul Produs Intern Brut.

La prima vedere, completarea indicatorului Produs Intern Brut pare să fie o problemă tehnică de detaliu, pentru estimări. Nu este. Completarea indicatorului Produs Intern Brut cu un indicator compozit care să ofere o imagine mai bună asupra creşterii economice şi dezvoltării înseamnă alte politici economice la nivelul fiecărei ţări membre a Uniunii Europene, nu doar o simplă măsurare. În acest sens, de mulţi ani, discuţia se focalizează asupra introducerii Indicatorului de Progres Real/"Genuine Progress Indicator". Dezvoltat pe un interval de aproape 50 ani pornind în prima fază de la "măsurarea bunăstării economice"MEW (W.D.Nordhaus, James Tobin, 1972)1 care reprezintă lucrarea fundamentală legată de acest subiect şi în faza a doua la "Indicele bunăstării economice durabile"/ "Index of Sustainable Economic Welfare" ce a fost propus într-o lucrare din 1989 de Cobb, J.B. şi Daly, H. E2, acest "Indicator de Progres Real" este un compozit care ajustează creşterea economică măsurată prin PIB, cu efectele pozitive şi negative asociate acesteia. Este o abordare care îşi găseşte sursele teoretice într-un melanj dintre economia bunăstării/"walfare economics (în relaţia eficienţă - distribuţia veniturilor) şi eco-economia. De asemenea, una dintre sursele originare apreciez că este şi teoria marshalliana a externalităţilor economice ce porneşte de la premisa că actorii economici nu controlează costurile şi beneficiile asociate schimbului economic şi al producţiei. Asta înseamnă că o tranzacţie ce are loc între două părti sau producţia unui bun generează un cost/beneficiu ce îi afectează nu doar pe aceştia, ci şi pe un al treilea actor care nu este parte în tranzacţie sau producţia de bunuri. Se cunoaşte că în prezent, ne confruntăm cu n- 1 externalităţi negative, nu doar cu privire la costurile de mediu sau cele sociale pentru care se insistă mult în spaţiul public. Pe de altă parte, nu pot fi negate externalităţile pozitive ale unie activităţi economice. Unele dintre acestea sunt urmarea schimbului economic şi producţiei, fară intervenţia statului în economie, cum ar fi creşterea veniturilor şi a consumului, altele sunt asociate cu o intervenţie a statului în economie, cum este investiţia în sistemul educaţional sau în cercetare-dezvoltare.

Prin urmare, ce este Indicatorul de Progres Real? Este un compozit care ia în calcul inegalitatea veniturilor, beneficiile non-piaţă care nu sunt incluse în produsul intern brut şi externalităţile negative precum degradarea mediului, efectele asupra sănătăţii umane şi pierderea de timp liber.

Indicatorul de Progres Real tinde să arate (deşi este discutabil dacă o face corect) corelaţia dintre PIB şi creşterea bunăstării economice care poate fi pozitivă sau negativă. Canada şi câteva state federale din SUA, precum Vermont, Maryland, Oregon şi Hawaii îl aplică, deşi indicatorii ce compun acest compozit nu sunt standard. În linii mari, aceste state urmează aproape aceeaşi metodologie elaborată de Posner şi Costanza (2011)3 după următoarea formulă:

GPI = Cadj + Gnd + W-D-E!N

În care:

GPI: Indicatorul de Progres Real;

Cadj: cheltuiala de consum (care este evidenţiată şi în PIB) ajustată cu inegalitatea venitului (în baza coeficientului Gini sau indicele Atkinson);

Gnd: cheltuielile publice, altele decât cele militare;

W: activităţi ne-monetizate/non- piaţă ce contribuie la bunăstare;

D: cheltuieli de asigurare/"defensive private expenditure";

E: costul degradării mediului;

N: deprecierea stocului de capital natural.

Cu titlu de exemplificare, conform formulei de mai sus, indicatorii care sunt luaţi în calcul la nivel naţional în SUA pentru estimarea Indicatorului de Progres Real sunt următorii:

i. Contribuţie pozitivă (la nivelul unei gospodării)

Cheltuieli de consum personal

Cheltuieli de consum personal ajustate (Cadj conform formulei lui Posner şi Costanza)

Valoarea activităţilor casnice şi de îngrijire a copiilor de către părinţi

Valoarea învăţământului superior

Valoarea muncii voluntare

Servicii legate de bunuri de folosinţă îndelungată pentru consumatori

Servicii legate de construcţii/mentenanţa străzilor şi autostrăzilor

Investiţii nete de capital

ii. Contribuţie negativă

Costul infracţiunii

Pierderea timpului liber

Costurile şomajului şi subocupării

Cheltuieli cu bunurile durabile pentru consumatori

Costul navetei pentru locul de muncă

Costul reducerii poluării casnice

Costul accidentelor auto

Costul poluării apei

Costul poluării aerului

Costul poluării fonice

Pierderea zonelor umede

Pierderea terenurilor agricole

Pierderea de păduri

Reducerea resurselor ne-regenerabile

Daune cauzate de emisiile de carbon

Costul epuizării ozonului

Împrumuturi externe nete

Critici

Deşi, Indicatorul de Progres Real poneşte de la o argumentare corectă, construcţia sa este inconsistentă. În primul rând nu există un standard al setului de indicatori. De pildă, costul navetei pentru un loc de muncă posibil să nu apară în anumite ţări sau regiuni. O problemă constă în estimarea corectă a unor indicatori, cum sunt valoarea activităţilor casnice, valoarea muncii voluntare, pierderea timpului liber. De asemenea, datele pentru fiecare ţară nu sunt comparabile decât dacă setul de indicatori este acelaşi. Ori, anumiţi indicatori care contează într-o anumită ţară şi măsoară un efect pozitiv sau negativ nu mai sunt luaţi în calcul în altă ţară şi atunci comparabilitatea nu se mai face corect pe Indicatorul de Progres Real. Însă, admit că poate problema setului de indicatori nu este cea mai importantă. Din punct de vedere metodologic trebuie clarificate ajustarea cheltuielilor de consum cu inegalitatea veniturilor, metoda de evaluare a epuizării/reducerii resurselor ne-regenerabile, precum şi evaluarea daunelor de mediu pe termen lung4.

În acest articol nu mi-am propus o cercetare a limitelor utilizării Produsului Intern Brut şi a Indicatorului de Progres Real. Am făcut doar o scurtă prezentare a Indicatorului de Progres Real pentru a atrage atenţia că este posibil ca în baza Pactului ecologic/Green Deal să fie utilizat, deşi oficial nu există momentat informaţii în acest sens. Cu toate acestea, modul de structurare şi obiectivele fixate prin Pactul ecologic/Green Deal şi în planul său de acţiune structurat pe 40 de măsuri mari mă face să cred că utilizarea Indicatorului de Progres Real este posibilă în viitorul apropiat.

Note

1 W.D.Nordhaus, James Tobin: Is Growth Obsolete?, Economic Research: Retrospect and Prospect, Volume 5, Economic Growth, 1972

2 Cobb, J.B., & Daly, H. E.: For the common good: redirecting the economy towards community, the environment, and a sustainable future. Beacon Press, (1989), Boston. 482 p

3 Stephen M. Posner,Robert Costanza: A summary of ISEW and GPI studies at multiple scales and new estimates for Baltimore City, Baltimore County, and the State of Maryland, Elsevier, 2011, journal home page: www.elsevier.com/locate/ecolecon, Ecological Economics.

4 Eric Neumayer: On the methodology of ISEW, GPI and related measures: some constructive suggestions and some doubt on the "threshold' hypothesis, Ecological Economics, 34 (3), 2000, pp. 347-361, London School of Economics and Political Science, Houghton Street, London, WC2A 2AE, United Kingdom.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DIKE

Supliment dedicat activităţii de drept
DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

04 Dec. 2020
Euro (EUR)Euro4.8725
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0024
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4931
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3819
Gram de aur (XAU)Gram de aur236.6932

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Boromir
Erfi
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie