Abonament gratuit

PROGNOZA DE VARĂComisia Europeană înrăutăţeşte perspectiva zonei euro şi menţine contracţia României

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Comisia Europeană înrăutăţeşte perspectiva zonei euro şi menţine contracţia României

Potrivit Comisiei, un al doilea val de infecţii în România sau la unul dintre principalii parteneri comerciali ar putea întârzia redresarea economiei

Iancu Guda, analist: "Estimările sunt mai pesimiste în Europa, în special din cauza rezultatelor foarte proaste pe turism"

Ionuţ Simion, preşedinte Amcham România: "Trebuie să ne uităm şi pe cifrele de deficit"

Andrei Rădulescu, economist-şef Banca Transilvania: "Pe termen mediu ne aşteptăm la continuarea procesului de convergenţă economică europeană"

Economia zonei Euro va experimenta o recesiune de 8,7% în acest an, mai adâncă decât s-a estimat anterior (7,7%), potrivit previziunilor economice intermediare, de vară, publicate ieri de Comisia Europeană. Totodată, revenirea din 2021 va fi mai lentă în zona Euro, creşterea PIB urmând a fi de 6,1% în 2021, Franţa (-10,6% în 2020), Italia (-11,2%) şi Spania (-10,9%) fiind ţările cu cele mai grave dificultăţi economice în acest an ca urmare a pandemiei. Revizuirea vine în contextul în care "eliminarea restricţiilor de deplasare a persoanelor are loc mai lent decât s-a estimat în previziunile din primăvară".

În ciuda contracţiei mai severe din zona Euro, principalul partener comercial al ţării noastre, Comisia a menţinut prognoza din primăvară pentru economia Româ­niei, estimând că aceasta va consemna o contracţie de asemenea semnificativă a PIB, de 6%, urmată de o creştere a PIB de 4% în 2021, mai lentă faţă de avansul de 4,2% prognozat în luna mai.

Prognoza Comisiei este mult mai negativă decât cea a guvernului, realizată de Comisia Naţională de Prognoză, dar România este este una dintre ţările cu cea mai mică scădere economică prognozată în 2020 din întreaga UE. Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a declarat săptămâna trecută că şe aşteaptă la o contracţie economică între 2 şi 3% din PIB pentru acest an, mai puternică decât cea estimată oficial de 1,9%.

Analiştii financiar-bancari estimează şi ei o contracţie semnificativă a economiei în acest an, în general între 5 şi 6% din PIB. Institutul Naţional de Statistică a confirmat ieri creşterea din primele 3 luni ale anului de 0,3% în ritm trimestrial şi 2,4% în dinamică anuală, revizuind semnificativ în sus ritmurile de evoluţie pentru investiţiile productive (de la 5,9% an/an la 13,1% an/an), consumul public (contribuţia la dinamica anuală revizuită de la 0,2% la 1%) şi exportul net (contribuţia la dinamica anuală a PIB revizuită de la -3,2% la -2,2%, cu exporturi în scădere cu 1,3% an/an de la un declin anterior de 5,5% an/an).

Importurile din primele 3 luni au fost revizuite şi ele, crescând cu 2,9% an/an în condiţiile în care estimările anterioare indicau un avans cu 0,8% an/an.

Potrivit Comisiei Europene, perspectiva asupra inflaţiei rămâne neschimbată - inflaţie de 2,5% în România în 2020 şi 2,8% în 2021 - faţă de previziunile din primăvară, în zona Euro. Executivul european semnalează însă că riscurile care planează asupra acestor previziuni sunt deosebit de mari şi se concentrează în principal pe o evoluţie negativă.

"Amploarea şi durata pandemiei, precum şi ale restricţiilor de deplasare a persoanelor care ar putea fi necesare în viitor rămân în mare parte necunoscute. Conform scenariului care stă la baza previziunilor, relaxarea restricţiilor de deplasare a persoanelor va continua şi nu va exista un «al doilea val» de infecţii", arată Comisia.

Economia germană, cea mai mare a Europei, va consemna de asemenea o recesiune semnificativă, dar nu la fel de adâncă ca în Franţa, Italia sau Spania. Germania, care a folosit testarea în masă pentru a nu impune restricţii la fel de draconice ca în alte ţări, va înregistra o contracţie a PIB de 6,3%, estimarea anterioară fiind de 6,5%. Prognoza de revenire din 2021 a fost şi ea revizuită, la un plus de 5,3%. Datele publicate ieri privind revenirea de 7,8% lună/lună a producţiei industriale din luna mai din Germania au venit sub aşteptările din pieţele financiare, cifre ce indică o revenire mai lente a activităţii industriale în cea mai mare economie europeană.

Potrivit specialiştilor Comisiei, există riscuri considerabile ca piaţa forţei de muncă la nivelul UE să fie mai afectată pe termen lung decât s-a estimat şi ca dificultăţile legate de lichidităţi să se transforme în probleme de solvabilitate pentru multe întreprinderi.

"Stabilitatea pieţelor financiare este expusă riscurilor şi există pericolul ca statele membre să nu poată coordona suficient răspunsurile strategice naţionale. Imposibilitatea ajungerii la un acord cu privire la relaţiile comerciale viitoare dintre Regatul Unit şi UE ar putea duce, de asemenea, la o creştere mai redusă, în special pentru Regatul Unit. La un nivel mai general, politicile protecţioniste şi o îndepărtare excesivă de lanţurile globale de producţie ar putea avea la rândul lor efecte negative asupra comerţului şi a economiei mondiale", mai spune Comisia.

De remarcat că prognoza Comisiei Europene nu a luat în calcul efectele planului de redresare de 750 de miliarde de euro (NextGenerationEU) deoarece încă nu s-a ajuns la un acord între statele membre.

Analistul Iancu Guda este de părere că ultimele estimări ale UE sunt mai pesimiste în special din cauza rezultatelor foarte proaste pe turism, unde activitatea este îngreunată de măsurile de prevenţie care descurajează turismul.

"Asta într-un context în care consumatorul era deja oricum destul de precaut să călătorească. Zona Meditareană de la Grecia la Italia şi Spania este mai puternic afectată de acest fenomen. Iar apoi vedem întârzierea măsurilor de injecţie de capital, pentru că momentan sunt doar discuţii la nivelul UE privind fondurile de 750 de miliarde de euro, care vedem că sunt doar discutate şi nu implementate. Vedeţi şi cazul României, cele 31 miliarde de euro - nu am atras nimic. Avem şi incertitudinea privind revenirea poate de amploare a cazurilor de infectaţi cu acest virus. Toate măsurile de relansare sau de relaxare a condiţiilor privind distanţarea fizică sunt însoţite de creşteri ale numărului de cazuri în multe ţări, iar atunci cred că autorităţile nu au încrederea deplină, pe bună dreptate, să deschidă toate sectoarele fără să vină fără o serie de măsuri, de teste... vedem ce se întâmplă în Grecia la graniţă - fiecare turist este verificat şi asta îngreunează activitatea economică, spune Guda".

Noile date indică de altfel că nu se poate să avem o revenire atât de rapidă, în V, la situaţia economică de dinainte de pandemie, scenariu promovat insistent şi în România de membrii guvernului. De altfel, numărul deceselor şi al numărului de noi infectaţi a revenit la nivelul din aprilie, vârful pandemic anterior, pe fondul nerespectării măsurilor de prevenţie.

De asemenea, analistul mai afirmă că fondurile nerambursabile de relansare de la UE, alături de banii din cadrul multianual al UE, reprezintă o ocazie să construim cu adevărat România şi să schimbăm la faţă ţara.

Iancu Guda a precizat: "Cu siguranţă oportunitatea există pentru că dacă alte economii se preocupă să se relanseze noi avem oportunitatea să reconstruim pentru că nu am construit de fapt. Avem mult de construit şi suntem atât de în spate încât tot ceea ce vom face acum poate să schimbe la faţă ţara şi să aibă un efect puternic de tracţiune în activitatea economică. Uitaţi-vă în Germania: ce să mai construieşti? În România toate aceste proiecte de investiţii vor avea o tracţiune importantă în business. Chiar dacă furnizorii nu vor fi companii româneşti, până la urmă şi companiile străine care vor livra şi vor contribui la construcţia de autostrăzi şi spitale tot cu angajaţi români le vor face, iar profiturile aferente vor fi impozitate. Deci valoarea adăugată va fi în ţară şi vor rămâne în urmă autostrăzi care vor atrage investiţii străine directe, spitale, şcoli, centre sportive, care vor ajuta la o nouă generaţie mai competitive, să spunem şi părinţi cu încrederea că dacă rămân în ţară au măcar preocupările principale de sănătate, justiţie, educaţie în care să aibă încredere. Chiar este o mare oportunitate şi ar fi păcat să nu o exploatăm. Nu să reconstruim, pentru că nu prea am construit. Să construim România şi să relansăm activitatea economică".

Europa Centrală şi de Est pare să aibă într-adevăr o serie de avantaje în raport cu Europa de Vest prin care să continue procesul de dezvoltare şi convergenţă, însă în cazul specific al României suntem deficitari la infrastructura de transport în comparaţie cu vecinii unguri, bulgari, polonezi, cehi sau slovaci, lucru scos în evidenţă şi de Ionuţ Simion, preşedintele Amcham România. Potrivit acestuia, România are o serie de avantaje printre care şi o infrastructură digitală extrem de bine dezvoltată, "cea mai bine apreciată condiţie pusă la dispoziţie companiilor care îşi desfăşoară activitatea în România".

"Dispunem de o forţă de muncă încă bine calificată şi cu un sistem educaţional care încă a generat forţă de muncă la costuri acceptabile. Întrebarea este în ce măsură vom reuşi să construim pe aceste condiţii favorabile şi vom reuşi să atenuăm cea mai mare problemă (din România): calitatea infrastructurii de transport. Chiar am mai spus de multe ori că dacă transporţi un calculator de la Constanţa pe cale ferată, probabil până ajunge la Oradea e deja învechit", afirmă Simion.

Acesta consideră de asemenea că la fel de importantă precum dimensiunea contracţiei economice este dimensiunea deficitului bugetar.

"Trebuie să ne uităm de asemenea şi pe celelalte cifre. Uniunea Europeană vorbeşte de o contracţie economică de 6% şi un deficit bugetar de 9,2% (pentru 2020). Iar pentru la anul, cu o creştere economică de 4%, deficitul bugetar ajunge la peste 11% (inclusă în scenariu fiind majorarea pensiilor cu 40% în septembrie, pe când majorarea efectivă va fi de 10% - n.r.). Tot UE spune că în 2 ani de zile, gradul de îndatorare al României va creşte de la 36% la 51% (din PIB). Aceştia sunt bani pe care tot România îi va plăti, mai devreme sau mai târziu. Deci această relansare economică vine cu un anumit cost. Întrebarea este în ce măsură este acest cost unul sănătos, bazat pe investiţii, bazat pe stimularea sectoarelor industriale din România şi pe crearea condiţiilor care să permită relocarea business-urilor din China, din Asia, în România ca platformă de intrare în Uniunea Europeană", spune preşedintele Amcham.

Totodată, Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, este de părere că economia românească se poziţionează în acest moment la punctul de intrare în ciclul economic post-pandemie.

"Ne aşteptăm la continuarea procesului de convergenţă economică europeană pe termen mediu, evoluţie susţinută de mix-ul relaxat de politici economice, la nivel mondial, în sfera europeană şi pe plan intern", notează Rădulescu într-un raport de analiză.

Executivul european mai avertizează însă în raportul său că riscurile la adresa perspectivelor de creştere ar putea fi revizuite în sens negativ

"Un al doilea val de infecţii în România sau la unul dintre principalii parteneri comerciali ai săi ar putea întârzia redresarea economiei. În plus, un factor important este modul în care autorităţile rezolvă temerile privind traiectoria fiscală de dinainte de pandemie, care, dacă nu va fi rezolvată, ar putea afecta în cele din urmă încrederea investitorilor, ar putea duce la costuri de finanţare mai ridicate şi la o creştere mai lentă", se arată în raportul publicat de Comisia Europeană.

Şef al Fed: Revenirea fragilă din SUA, pusă în pericol

Într-un interviu publicat ieri în Financial Times, şeful ramurii din Atlanta a Federal Reserve, Raphel Bostic, a avertizat că revenirea economică din SUA este în pericol să se "înece" (eng. stall) din cauza creşterii rapide a numărului de cazuri de infectare cu coronavirus.

Potrivit acestuia, o serie de indicatori economici arată că activitatea economică a reîncetinit în ultimele două săptămâni, în termeni de redeschideri de afaceri şi mobilitate, după o revenire mai puternică în a doua jumătate a lunii mai şi mare parte din luna iunie.

"Sunt câteva lucruri la care ne uităm şi unele dintre ele sunt îngrijătoare şi ar putea sugera că traiectoria acestei reveniri va fi un pic mai anevoioasă", a spus Bostic.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Nu e minunat sa vezi cresterile guvernarilor "da dreapta" care invariabil incep cu ZERO...si la boc si la catu, cresterile sunt de 0.1 si 0.3 care sunt evident povesti pentru trepanati. La ei scaderea economica se traduce in crestere ZERO, virgula:-) ..si cand te gandesti ce mai vuiet era prin "dreapra romaneasca" cand PSD-ul avea cresteri de 4,7% si 8%...ce mai cautau astia nod in papura, ca e de la consum, ca nu sunt raportari corecte:-). Guvernarile "da dreapta" sunt groparii economiei Romanesti

    ca bine le mai zici politruc bolsevic ce esti nu ar fi mai bine ca cei cu orientari de astea in frunte cu cazatura aia de partid numita psd pdsr fsn sau cum dracu so mai numi in continuare saluati frumusel drumul spre rusia si sa lasati tara asta sasi vada de drumul spre europa

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS

Curs valutar BNR

10 Aug. 2020
Euro (EUR)Euro4.8359
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1129
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4883
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3702
Gram de aur (XAU)Gram de aur268.7021

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Business Card
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
BTPay
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
myTEX.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie