PSD şi mecanismul real al puterii: cazul Claudiu Manda explicat în detaliu

Decizia PSD de a-l înlătura de la Palatul Victoria pe premierul Ilie Bolojan se pare că a fost luată înaintea referendumului intern de astăzi, dacă luăm în considerare declaraţia lui Claudiu Manda, secretarul general al formaţiunii politice social-democrate.

Claudiu Manda a spus la mijlocul săptămânii trecute: „Ilie Bolojan trebuie să plece. Suntem într-o situaţie în care mergem pe stradă şi ne întreabă oamenii de ce nu îi scăpăm de Bolojan. Dacă rezultatul votului va fi majoritar, în sensul că nu mai putem continua aşa, primul gest de responsabilitate îl aşteptăm de la Ilie Bolojan. Dacă mai mult de jumătate dintre cei care l-au susţinut spun că nu mai vor această formulă, corect ar fi să spună: «Am înţeles, mulţumesc de colaborare». Dacă nu doreşte să demisioneze, cred că va exista un termen de 48-72 de ore. Dacă Ilie Bolojan doreşte să rămână, nu cu noi. Noi ne retragem miniştrii din guvern. Dacă Bolojan vrea să rămână în continuare la guvernare, foarte bine, dar nu cu noi. Că vrea să rămână 45 de zile sau că vrea să rămână printr-un vot obţinut de la AUR, fie prin combinaţii cu AUR, este treaba domniei sale. Îmi este greu să cred că USR şi UDMR ar rămâne într-un guvern minoritar”.

Dar cine este Claudiu Manda? Actualul secretar general al PSD nu este un politician construit pe vizibilitate publică sau performanţă instituţională, ci unul dintre cele mai clare exemple de carieră făcută în interiorul aparatului de partid, unde loialitatea, controlul local şi conexiunile la vârf cântăresc mai mult decât rezultatele. Parcursul său oficial confirmă această traiectorie: format integral în PSD Dolj, de la structurile de tineret până la conducerea filialei, Manda a urcat constant în ierarhie, devenind preşedinte al organizaţiei judeţene şi ulterior parlamentar naţional, înainte de a fi trimis la Bruxelles ca eurodeputat. Nu este un traseu de merit competitiv, ci unul tipic pentru reţelele interne de putere, în care fidelitatea şi utilitatea politică sunt criteriile reale de selecţie. Ascensiunea lui nu poate fi separată de relaţiile la nivel înalt cultivate în perioada de maximă putere a PSD sub Liviu Dragnea. Presa a documentat faptul că Manda a făcut parte din cercul restrâns de influenţă din jurul acestuia, fiind unul dintre oamenii promovaţi în poziţii-cheie în momentele de reconfigurare a puterii din partid. Numirea sa în 2017 la conducerea Comisiei parlamentare de control al SRI, susţinută direct de Dragnea, a fost momentul în care Manda a trecut de la statutul de lider local influent la cel de actor relevant în mecanismele de putere ale statului. A fost o poziţie sensibilă, care i-a oferit acces la informaţii şi influenţă, dar care l-a plasat şi în centrul unor controverse majore legate de presiunea politică asupra instituţiilor.

Rolul său în acea perioadă a fost unul activ şi conflictual. Manda a devenit unul dintre principalii promotori ai retoricii PSD împotriva serviciilor de informaţii, cerând explicaţii şi deschizând anchete publice în cazuri care vizau nume grele precum George Maior şi Florian Coldea. Departe de a fi un exerciţiu pur de control parlamentar, această activitate a fost percepută în spaţiul public drept parte a unui război politic mai amplu, în care instituţiile statului erau folosite ca teren de confruntare între grupuri de putere.

În paralel, imaginea lui Claudiu Manda a fost afectată de unul dintre cele mai serioase episoade judiciare asociate unui lider PSD din generaţia sa. În 2021, DNA l-a trimis în judecată într-un dosar privind intervenţii politice pentru blocarea recuperării unor ajutoare sociale acordate ilegal în judeţul Dolj. Procurorii au susţinut că Manda ar fi folosit influenţa sa pentru a proteja un grup de beneficiari, în context electoral, prejudiciul fiind estimat la peste 300.000 lei. Cazul nu s-a încheiat printr-o achitare pe fond, ci prin încetarea procesului ca urmare a intervenirii prescripţiei, decizie definitivă consemnată în spaţiul public. Această soluţie nu a clarificat nevinovăţia, ci doar a închis juridic dosarul, lăsând în urmă o suspiciune persistentă privind modul în care puterea politică poate fi utilizată în interes electoral.

Dacă traseul intern şi episoadele controversate conturează profilul unui om de sistem, activitatea sa la nivel european ridică întrebări şi mai incomode. Datele publice analizate de presă (Adevărul, Digi24, Europa Liberă) arată că Claudiu Manda se situează constant printre eurodeputaţii români cu cele mai slabe performanţe în ceea ce priveşte prezenţa şi implicarea. În 2025, era raportat cu 26 de absenţe din 65 de şedinţe plenare, iar lipsa intervenţiilor publice în plen este totală. Mai mult, pentru întregul mandat anterior din Parlamentul European, nu a avut nicio intervenţie în plen şi nicio declaraţie scrisă, ceea ce îl plasează într-o zonă de aproape irelevanţă parlamentară. Analize anterioare arătau şi un nivel ridicat de absenţe la vot, de ordinul a peste 40%, ceea ce l-a plasat în topul celor mai puţin activi europarlamentari, potrivit Politico şi G4Media. Într-un for legislativ unde vizibilitatea şi influenţa se construiesc prin intervenţie, iniţiativă şi participare, bilanţul lui Manda este, în termeni reali, unul aproape nul.

Cu toate acestea, în plan intern, cariera sa nu doar că nu a stagnat, ci a continuat să urce. În 2025, Claudiu Manda a devenit secretar general al PSD, una dintre cele mai importante funcţii din partid, responsabilă de organizare, disciplină şi control intern. Alegerea sa în această funcţie nu a fost rezultatul unei performanţe publice remarcabile, ci al unei ecuaţii de putere interne: candidatura sa a fost susţinută de Olguţa Vasilescu şi de Sorin Grindeanu. Este tipul de promovare care confirmă regula nescrisă a aparatului: nu performanţa publică decide, ci poziţionarea în reţea şi capacitatea de a livra pentru conducerea politică.

Privit în ansamblu, profilul lui Claudiu Manda este cel al unui politician eficient în interiorul sistemului, dar slab validat în afara lui. A acumulat funcţii, influenţă şi putere, însă fără a construi o legitimitate publică solidă sau un bilanţ instituţional vizibil. Dosarul de corupţie închis prin prescripţie, implicarea în conflicte politice majore şi activitatea aproape inexistentă în Parlamentul European conturează imaginea unui lider de culise, nu a unui reprezentant activ al interesului public. Într-un moment în care discursul politic vorbeşte despre reformă şi profesionalizare, cazul Manda arată, poate mai clar decât multe altele, cât de puţin s-a schimbat mecanismul real de selecţie şi promovare în PSD.