RED III şi riscul de infringement: România întârzie tranziţia spre hidrogen

Ce este RED III şi de ce contează

RED III (Renewable Energy Directive III), adoptată în 2023 ca parte din pachetul „Fit for 55”, este noul cadru european care stabileşte obiective obligatorii pentru energia regenerabilă, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Directiva înlocuieşte RED II (2018) şi impune ca, până în 2030, cel puţin 42,5% din consumul total de energie al Uniunii să provină din surse regenerabile, cu o ţintă voluntară de 45%.

Pe lângă strategia generală pentru energie, există şi un cadru special pentru hidrogen. 42% din hidrogenul folosit în industrie trebuie să fie regenerabil până în 2030, iar 60 % - până în 2035. 5,5% din energia consumată în transporturi trebuie să provină din hidrogen verde sau combustibili sintetici.

În plus, va fi obligatorie certificarea digitală a fiecărui kilogram de hidrogen pentru a demonstra originea sa regenerabilă. De asemenea, directiva limitează biocombustibilii tradiţionali şi încurajează hidrogenul verde, iar ţările trebuie să raporteze progresul Comisiei Europene.

România: strategie adoptată, dar implementare întârziată

România are adoptate Strategia Naţională a Hidrogenului 2025-2030 şi Legea 237/2023, care stabilesc obiective clare pentru dezvoltarea hidrogenului verde. Planurile prevăd producerea a 153.000 de tone anual până în 2030 şi punerea în funcţiune a 2.130 MW de capacitate de electrolizoare. Un element central este şi crearea a cinci „văi ale hidrogenului”, adică zone regionale în care producţia, transportul şi consumul ar fi interconectate, pentru a asigura o infrastructură coerentă şi eficientă.

Problema este că legea nu are încă normele de aplicare şi schemele de finanţare (granturi, subvenţii, contracte pentru diferenţă) nu funcţionează. Proiectele de la Cluj, Petrobrazi sau Râmnicu Vâlcea merg mai departe, dar sunt izolate, fără o reţea naţională care să le lege între ele.

"Practic, degeaba ai o strategie şi o lege a hidrogenului, dacă nu le şi implementezi. Aici, din păcate, se apelează la companii de consultanţă străine, plătite cu bani mulţi, iar specialiştii naţionali sunt invitaţi la discuţii să muncească pe o cafea”, spune Ioan Iordache, preşedintele Asociaţiei pentru Energia Hidrogenului şi Membru al Asociaţiei Energia Inteligentă

Între intenţii şi infringement

Termenul-limită pentru aplicarea completă a RED III a fost 21 mai 2025. În iulie 2025, Comisia Europeană a confirmat că 26 din 27 de state membre, inclusiv România, riscă sancţiuni pentru că nu au transpus complet directiva. Singura ţară la zi este Danemarca.

România, alături de Bulgaria şi Slovacia, rămâne printre statele cu transpunere parţială şi progres limitat în implementare. Dacă nu acţionăm rapid, Comisia poate emite opinii motivate şi chiar să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, ceea ce poate atrage sancţiuni financiare pentru statul român.

Pentru a evita penalităţile şi a atrage investiţiile europene, România trebuie să adopte rapid normele de aplicare pentru Legea 237/2023 şi să lanseze scheme de sprijin pentru producătorii de hidrogen verde. În paralel, este nevoie de formarea unei noi generaţii de specialişti - ingineri, tehnicieni şi funcţionari familiarizaţi cu specificul hidrogenului, pentru ca legislaţia să nu rămână doar pe hârtie.

Asociaţia Energia Inteligentă derulează încă din anul 2018 proiectul „Hidrogenul, Vector al Energiei Viitorului prin care a promovat activ hidrogenul ca vector al energiei atât în rândul autorităţilor, cât şi al publicului larg. În acelaşi timp şi-a adus contribuţia în realizarea unor poligoane experimentale de testare a hidrogenului şi se implică în dezvoltarea cunoştinţelor în domeniu prin cursuri de specialitate.