Reforma pensiilor speciale - blocată de CCR

Mijlocul toamnei calendaristice a consemnat o tensiune economică şi politică vizibilă, la nivel naţional, în care stabilitatea financiară depinde de echilibrul fin dintre deciziile Guvernului, evoluţiile macroeconomice şi reacţia pieţelor. Prima zi a lunii octombrie a fost marcată de aprobarea de către Executiv a rectificării bugetare, construită pe o creştere economică de doar 0,6% şi un deficit proiectat la 8,4% din PIB, semn că presiunea asupra finanţelor publice rămâne ridicată, în timp ce nevoia de susţinere a populaţiei şi investiţiilor nu poate fi amânată.

Rectificarea a ţinut cont şi de datele execuţiei bugetare la finalul lunii septembrie, care indicau un deficit de 102,47 miliarde lei, respectiv 5,39% din PIB, în uşoară îmbunătăţire faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când deficitul era de 5,47% din PIB, ceea ce arată o încercare de stabilizare fiscală într-un context economic complicat.

De aceea, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să continuie politica de împrumuturi de pe pieţele de capital şi, în special, din piaţa internă, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare. Astfel, luna octombrie a fost marcată de un interes crescut din partea populaţiei pentru titlurile de stat destinate investitorilor individuali. Programul FIDELIS a atras aproximativ 2,2 miliarde lei, cu o cerere ridicată pentru tranşa în euro cu maturitate la 10 ani şi dobândă de 6,50%, dar şi pentru titlurile în lei cu maturitate la 2 ani şi randament de 7,20%. În mod semnificativ, tranşa dedicată donatorilor de sânge a atras peste 143 milioane lei, beneficiind de o dobândă de 8,20%, demonstrând că investiţia financiară poate coexista cu solidaritatea socială. În total, de la lansare, programul FIDELIS a atras peste 59,32 miliarde lei, cu peste 479.000 de subscrieri, devenind un reper de stabilitate pentru piaţa locală de capital.

Citeşte BET marchează a şasea lună de creştere consecutivă

În paralel, Ministerul Finanţelor a continuat emisiunile prin programul Tezaur, instrument orientat către populaţia din mediul rural şi urban, care nu este activă în piaţa bursieră. Randamentele competitive şi garanţia statului au menţinut interesul stabil, permiţând Guvernului să îşi diversifice sursele de finanţare şi să reducă presiunea pe pieţele externe. Complementar, operaţiunile de preschimbare a obligaţiunilor cu maturitate scurtă în titluri cu maturitate extinsă au redus riscul de refinanţare şi au permis obţinerea unor costuri de împrumut care, deşi încă ridicate, au coborât sub pragul de 7% pentru maturităţi lungi, marcând cel mai mic nivel înregistrat în acest an pentru acest segment.

În planul politicii monetare, şedinţa Băncii Naţionale din 8 octombrie a confirmat continuitatea unei abordări prudente. Deşi inflaţia a urcat în august la 9,85%, ca urmare a eliminării plafonării preţurilor energiei electrice şi a majorării TVA şi accizelor, Consiliul de Administraţie al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, cu rata facilităţii de creditare la 7,50% şi a celei de depozit la 5,50%, păstrând, totodată, nivelul rezervelor minime obligatorii. Decizia a fost luată în unanimitate şi are rolul de a tempera presiunile inflaţioniste fără a bloca relansarea economică, în condiţiile în care dinamica preţurilor energiei şi tensiunile externe rămân factori majori de risc.

Un eveniment care a tensionat relaţiile dintre puterile statului a avut loc în 20 octombrie, când Curtea Constituţională a decis, cu majoritate simplă (5 voturi pentru, 4 voturi împotrivă), că legea prin care Guvernul încercase reformarea pensiilor speciale ale magistraţilor prin asumarea răspunderii parlamentare este neconstituţională. CCR a reţinut absenţa unui aviz valid al Consiliului Superior al Magistraturii, considerând că consultarea realizată a fost improprie şi prematură, iar procesul legislativ nu a respectat ordinea constituţională a etapelor obligatorii de avizare.

Mai menţionăm că, în 26 octombrie, a avut loc un moment cu încărcătură simbolică majoră: sfinţirea picturii Catedralei Mântuirii Neamului. Slujba a fost oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, împreună cu Patriarhul Daniel şi un sobor impresionant de ierarhi, preoţi şi diaconi, în prezenţa a mii de credincioşi şi a peste 2.500 de invitaţi oficiali, între care şefi de instituţii ale statului şi lideri regionali. Construcţia, evaluată la peste 200 de milioane de euro, a fost finanţată din donaţii, resurse ale Patriarhiei şi fonduri publice.

Citeşte Octombrie în cifre

• Rectificare bugetară pentru acoperirea creşterii cheltuielilor publice

Rectificarea bugetară din octombrie 2025 a fost răspunsul Guvernului la presiunea reală a cheltuielilor publice şi la dinamica deficitului după primele nouă luni. De aceea, în şedinţa din 1 octombrie, Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a aşezat întregul buget de stat pe o nouă fundaţie macro: creştere economică de 0,6%, PIB revizuit la 1.902 miliarde lei, inflaţie medie anuală de 7,1%, deficit ţintit la 8,4% şi un câştig salarial mediu brut de 8.700 lei/lună, pentru a acoperi un gol fiscal alimentat de costuri obligatorii şi angajamente deja în derulare.

Rectificarea a stabilit că veniturile bugetului general consolidat cresc per sold cu 3,23 miliarde lei, în timp ce cheltuielile urcă abrupt cu 27,81 miliarde lei, împingând deficitul în sus cu 24,58 miliarde lei; la nivelul bugetului de stat, veniturile scad cu 1,81 miliarde lei, iar cheltuielile urcă cu 23,35 miliarde lei, dovadă că presiunea nu vine din colectare, ci din nota de plată a statului. Motorul acestei rectificări este compoziţia cheltuielilor: majorări consistente pentru Ministerul Finanţelor (plus 20,06 miliarde lei, din care 12,09 miliarde pentru dobânzi, 500 milioane la Fondul de rezervă şi sume semnificative pentru PNRR - granturi şi împrumuturi), pentru Muncă (plus 5,52 miliarde lei, direcţionate către asistenţă socială şi echilibrarea bugetului asigurărilor sociale), pentru Dezvoltare (plus 2,47 miliarde lei, inclusiv Anghel Saligny şi proiecte PNRR), pentru Agricultură, Energie, Mediu, Economie, Educaţie, Justiţie şi alte instituţii care susţin plăţi curente, proiecte europene şi protecţia socială într-un context de cost al banilor mai ridicat. În oglindă, diminuările la Investiţii şi Proiecte Europene, Sănătate, Transporturi, Finanţe - pe segmente de personal, bunuri, subvenţii sau proiecte cu execuţie întârziată - arată o prioritizare dură a fluxurilor bugetare spre zone cu datorii certe, obligaţii salariale şi prestaţii sociale care nu suportă amânare. În teritoriu, creşterea sumelor defalcate din TVA cu 502,1 milioane lei pentru judeţe, municipii, oraşe şi comune - de la Programul pentru şcoli şi drepturile copiilor cu CES până la finanţarea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi gratuitatea transportului elevilor - confirmă transferul de presiune pe bugetele locale, iar la sănătate, suplimentarea veniturilor FNUASS cu 4,04 miliarde lei şi a cheltuielilor cu 3,40 miliarde lei fixează prioritar plata materialelor, serviciilor medicale, salariilor din unităţi sanitare publice şi concediilor medicale.

Toată această repoziţionare bugetară se sprijină pe execuţia la nouă luni: venituri totale de 466,95 miliarde lei, în creştere cu 12,3% an/an, dar cheltuieli de 569,43 miliarde lei, plus 11,2%, cu linii de cost care împing structural deficitul: cheltuieli de personal de 126,67 miliarde lei, cheltuieli cu bunuri şi servicii de 71,02 miliarde lei, dobânzi de 39,94 miliarde lei, cheltuieli cu asistenţa socială de 187,86 miliarde lei, la care se adaugă subvenţii la la energie şi alte cheltuieli cu investiţiile. Astfel, la finalul primelor nouă luni ale anului curent, Guvernul a contabilizat un deficit bugetar de 102,47 miliarde lei, adică 5,39% din PIB, deficit care explică de ce ajustarea a fost urgentă. În acelaşi tablou, deciziile din şedinţele de guvern din octombrie întăresc contextul economico-financiar privind creşterea cheltuielilor publice: măsuri fiscal-bugetare pentru a permite UAT-urilor să garanteze împrumuturi destinate stocurilor de combustibil pentru termoficare în iarna 2025-2026, aprobarea planurilor de acţiune cu impact bugetar şi cu impact pentru PNRR, alocarea de fonduri pentru alegerile locale parţiale ce vor avea loc în 7 decembrie 2025, precum şi alte decizii cu costuri directe sau colaterale pe fluxul de numerar public şi pe deficitul anual, pe care rectificarea a trebuit să le integreze.

• Finanţare de 4 miliarde euro, în urma unei emisiuni de euroobligaţiuni

În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să continuie politica de împrumuturi. Astfel, în 2 octombrie, Ministerul Finanţelor a atras aproximativ 4 miliarde euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni derulată în trei tranşe, cu maturităţi pe 7 ani (2033), 12 ani (2037) şi 20 de ani (2045). Tranzacţia, a patra din acest an şi anunţată ca fiind ultima emisiune publică de euroobligaţiuni din 2025, a înregistrat cel mai mare volum total al ordinelor din partea investitorilor, atingând 17,5 miliarde de euro înainte de fixarea marjelor.

Ministerul Finanţelor a continuat, în luna octombrie, administrarea activă a datoriei publice, printr-o operaţiune de răscumpărare anticipată a obligaţiunilor scadente în 2026, în valoare totală de aproximativ 1 miliard euro dintr-o ofertă cumulată de 4,25 miliarde euro: 550 milioane euro pentru scadenţa februarie 2026 (42,3% din emisiune), 240,3 milioane euro pentru septembrie 2026 (13,4%) şi 209,6 milioane euro pentru decembrie 2026 (18,2%), reducând riscul de refinanţare şi extinzând maturitatea medie a datoriei. Structura investitorilor confirmă interesul puternic al fondurilor „real money”, cu ponderi de 71% pe tranşa de 7 ani, 51% pe cea de 12 ani şi 69% pe tranşa de 20 de ani, în timp ce fondurile de pensii au participat cu 18% în tranşa de 12 ani, iar instituţiile oficiale cu 5% pentru maturităţile de 7 şi 20 ani şi 8% pentru cea de 12 ani. Politica prudentă de administrare a datoriei a fost confirmată şi prin operaţiunea de preschimbare a unor titluri cu scadenţe în 2026, cu obligaţiuni pe termen lung, scadente în 2035, în valoare de 450,65 milioane lei, obţinându-se un randament de 6,93%, cel mai scăzut nivel pe maturitate lungă în acest an.

În ceea ce priveşte finanţarea dezvoltării infrastructurii strategice, pe 8 octombrie 2025 a fost semnat un contract de 500 milioane euro cu Banca Europeană de Investiţii pentru continuarea construcţiei Autostrăzii A1 Sibiu-Piteşti, primul coridor rutier de mare viteză care va traversa Carpaţii şi element cheie al reţelei europene TEN-T. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 5,5 miliarde euro, la care se adaugă TVA, finanţarea fiind asigurată din fonduri nerambursabile europene, contribuţii de la bugetul de stat şi împrumuturi BEI.

În ceea ce priveşte finanţarea bugetului de stat, luna trecută Ministerul Finanţelor a atras prin Programul FIDELIS subscrieri totale de aproximativ 2,2 miliarde lei, cu peste 21.067 ordine de subscriere. Tranşa în euro, cu scadenţă la 10 ani şi dobândă de 6,50%, a atras echivalentul a 492,4 milioane lei, iar tranşa specială dedicată donatorilor din campania „România are sânge de rocker, acum şi de investitor” a cumulat 143,7 milioane lei prin 3.235 de investitori, beneficiind de dobânda cea mai mare, 8,20% la doi ani, şi de prag de subscriere redus la 500 lei.

Tot în cursul lunii octombrie, Ministerul Finanţelor şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare au accelerat implementarea programelor de garantare şi finanţare dedicate IMM-urilor, autorităţilor locale şi companiilor publice, cu o alocare estimată la 12,6 miliarde lei pentru sprijinirea a circa 26.000 de companii, respectiv 2,2 miliarde lei pentru UAT-uri şi o linie de creditare directă pentru proiecte de utilităţi şi dezvoltare regională. Fondul de Participare Regională administrat de BID, cu 233 milioane euro din Programele Regionale 2021-2027, oferă împrumuturi cu dobândă redusă şi granturi de până la 40%.

La nivel fiscal, luna trecută ţara noastră a obţinut, în cadrul negocierilor cu Comisia Europeană, înlocuirea jalonului privind reducerea gap-ului de TVA cu unul orientat către reforme structurale şi digitalizarea completă a ANAF până în 2027, evitând pierderea a unei alocări cuprinsă între 800 milioane eu şi 1 miliard euro din granturile PNRR. Reforma presupune reorganizarea internă, indicatori de performanţă, modernizarea sistemelor IT, îmbunătăţirea legislaţiei în insolvenţă şi combaterea evaziunii, alături de creşterea transparenţei şi raportării publice.

• BNR menţine rata dobânzii de referinţă la 6,5%

Membrii Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României au reafirmat, în cadrul şedinţei din 8 octombrie, o poziţie fermă privind stabilitatea preţurilor şi consolidarea echilibrului macroeconomic, într-o perioadă în care economia naţională traversează presiuni inflaţioniste puternice şi o dinamică financiară complexă. În urma analizării datelor economice pe primele nouă luni, membrii CA a băncii centrale au decis menţinerea dobânzii cheie la 6,50%, dobânzii Lombard la 7,50% şi a ratei facilităţii de depozit la 5,50%, poziţie care reflectă nevoia de a ancora anticipaţiile inflaţioniste şi de a proteja stabilitatea financiară.

În motivarea deciziei, BNR arată că inflaţia a înregistrat un salt abrupt în trimestrul al treilea, urcând la 9,85% în august, o depăşire vizibilă faţă de estimările anterioare. Creşterile au fost determinate în principal de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică, urmată de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor implementate la 1 august, ceea ce a amplificat presiunea asupra preţurilor de consum. Membrii Consiliului au subliniat că transferul noilor taxe indirecte asupra preţurilor finale a fost rapid şi aproape complet, alimentat inclusiv de menţinerea cererii pe anumite segmente şi de anticipaţii inflaţioniste ridicate. Totodată, unele sectoare continuă să resimtă efectul creşterii costurilor cu materiile prime, energie şi forţa de muncă, alimentând presiuni suplimentare asupra preţurilor. În acest context, BNR observă totuşi semne timide de temperare a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen lung în rândul analiştilor, în timp ce venitul disponibil real al populaţiei a înregistrat o scădere în iunie-iulie, însă fără pierderea totală a puterii de cumpărare.

Pe plan macroeconomic, activitatea economică a accelerat uşor în trimestrul al doilea din 2025 şi a limitat adâncirea deficitului de cerere agregată, însă consumul gospodăriilor a scăzut marginal, iar investiţiile şi exporturile continuă să influenţeze evoluţia creşterii economice într-o manieră mixtă. Exportul net şi-a redus impactul negativ asupra PIB, în timp ce deficitul de cont curent a continuat să rămână ridicat, ajungând în perioada ianuarie-august 2025 la 18,789 miliarde euro, faţă de 18,001 miliarde euro în perioada similară din 2024. Deşi balanţa serviciilor a crescut, deficitul comercial s-a adâncit în continuare.

BNR a mai anunţat că investiţiile străine directe au atins 4,685 miliarde euro, ceea ce confirmă interesul investitorilor, însă datoria externă totală a crescut semnificativ, la 222,317 miliarde euro, nivel ce reclamă prudenţă, coerenţă fiscală şi strategie de finanţare sustenabilă.