Reglementarea crypto, între stimularea inovaţiei şi riscul birocratic

România poate deveni un hub regional în domeniul crypto, cu şansa de a atrage miliarde de euro în economie în următorii ani, dacă statul ia măsuri favorabile şi lipsite de birocraţie excesivă pentru acest ecosistem, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

În acest sens, programul de reglementare a firmelor de profil, aflat în dezbatere publică şi care urmează să fie definitivat, ar trebui să includă schimbări moderne: industria crypto are nevoie de un ghişeu unic digital, prin care viitorii investitori în domeniu să obţină autorizaţiile într-un timp scurt, şi de un program de tip "regulatory sandbox" în care soluţiile crypto să fie testate în regim controlat, fără teama de sancţiuni premature, potrivit societăţii de avocatură Buju Stanciu & Asociaţii, specializată în tehnologii emergente.

"Ne bucură faptul că România intră în sfârşit într-o logică de reglementare predictibilă.

România are sanşa să devină un hub regional pe partea de criptoactive, cum de exemplu este Malta. Trebuie doar ca această industrie să fie susţinută de autorităţi. Potenţialul este foarte ridicat - România poate atrage miliarde de euro în industria crypto, care e pregătită să decoleze. Sperăm ca statul să nu îi taie aripile prin măsuri birocratice excesive şi poveri instituţionale.

Pentru a ajuta firmele din domeniu, în ciuda lipsei unui cadru clar, am lucrat în avans la

protocoalele şi structurile necesare licenţierii operatorilor crypto, astfel încât să fim pregătiţi în momentul în care statul îşi va asuma acest domeniu. Sperăm ca legiuitorul să ofere o reglementare prietenoasă cu viitorii profesionişti din domeniul crypto, care are potenţialul să atragă sume semnificative în economia ţării", a declarat Victor Buju, partener al Buju Stanciu & Asociaţii, societate de avocatură specializată în tehnologii emergente.

Conform sursei, pentru prima dată, industria crypto din România primeşte un cadru legal minim coerent.

Prin proiectul de reglementare, aflat în dezbatere publică, ASF şi BNR au roluri trasate, iar profesioniştii din domeniu ştiu acum cui trebuie să se adreseze pentru a activa legal.

Totodată, se introduce un registru naţional al CryptoATM-urilor, se impun condiţii de

trasabilitate şi transparenţă, iar vânzarea de servicii crypto fără licenţă devine sancţionabilă clar.

"Apreciem demersul autorităţilor, prin noul regulament se fac paşi mari înainte pentru o

industrie obişnuită până acum să navigheze între incertitudine şi vid legislativ, dar România trebuie să treacă de la cultura controlului la cultura colaborării. Fără o abordare modernă - cum ar fi implementarea unui ghişeu unic, sandbox-uri reglementate, norme clare şi proporţionale - riscăm ca cei mai valoroşi inovatori români să-şi mute proiectele în alte ţări.

Pe lângă avantajele sale, proiectul legislativ românesc păstrează, din păcate, unele reflexe birocratice autohtone, care pot frâna exact actorii de care depinde dezvoltarea pieţei şi de injecţia semnificativă de capital care poate să apară dacă se profită de această oportunitate economică. În loc să simplifice, adaugă paşi şi avize. În loc să sprijine testarea, penalizează din start. În loc să încurajeze comunicarea onestă, introduce interdicţii formulate vag.

Sperăm să reconsidere aceste propuneri cu unele mai prietenoase mediului de afaceri

crypto", subliniază Marius Stanciu, partener în cadrul Buju Stanciu & Asociaţii, societate de avocatură specializată în tehnologii emergente.

Potrivit comunicatului, România are tot ce îi trebuie pentru a deveni un jucător de top în economia digitală a

viitorului: specialişti bine pregătiţi, dezvoltatori recunoscuţi internaţional şi un public tot mai interesat de activele digitale. Totuşi, avocaţii societăţii Buju Stanciu şi Asociaţii avertizează că acest potenţial ar putea fi risipit dacă statul nu acţionează rapid şi inteligent pentru a crea un cadru favorabil dezvoltării industriei crypto.

Avocaţii propun o serie de măsuri aplicabile şi eficiente, care să contribuie la

profesionalizarea şi maturizarea pieţei de criptoactive în România:

1. Ghişeu unic digital, care să concentreze toate cerinţele de autorizare într-o

platformă accesibilă, transparentă şi eficientă. În această platformă centralizată toţi

operatorii din domeniul crypto pot depune documentaţia, obţine aprobări şi primi

clarificări.

2. Un program de tip "regulatory sandbox", care să permită testarea de soluţii crypto

în regim controlat, fără teama de sancţiuni premature. Prin acest program, start-up-

urile, companiile fintech sau furnizorii de noi tehnologii pot testa produse, servicii

sau modele de afaceri inovatoare într-un mediu real, dar sub supraveghere strictă şi

cu derogări temporare de la unele reglementări.

3. Reguli clare privind comunicarea şi promovarea, pentru ca educaţia financiară să nu

fie confundată cu spamul.

4. O perioadă de tranziţie şi sprijin educaţional, în care operatorii şi consumatorii să se

adapteze la noile reguli fără riscuri disproporţionate.

Regulamentul MiCa, o şansă rară pentru România: de ce este o veste bună pentru

industria crypto locală Uniunea Europeană a lansat Regulamentul privind pieţele criptoactivelor (MiCA) în 2023, iar aplicarea sa este deja obligatorie din decembrie 2024. MiCA (Markets in Crypto-Assets - Pieţe în cripto-active) este un cadru unic care urmăreşte protejarea investitorilor şi asigurarea integrităţii pieţei crypto, impunând standarde comune pentru emitenţii de criptoactive şi furnizorii de servicii crypto. România, cu o întârziere notabilă, face în sfârşit primul pas real: un proiect de Ordonanţă de Urgenţă (OUG) care stabileşte autorităţile competente şi modul de reglementare a industriei crypto.

MiCA este una dintre puţinele iniţiative europene care oferă un cadru clar şi unitar pentru o piaţă emergentă. România are acum oportunitatea de a crea un mediu în care inovaţia este reglementată, nu sufocată. Această fereastră de reglementare este şi o ocazie strategică de atragere a capitalului internaţional, dacă va fi valorificată corect.

Cum proiectul de OUG este în consultare publică, acum este momentul în care vocea

profesioniştilor, a antreprenorilor, a jucătorilor locali - şi a celor care îi asistă juridic -

trebuie să se audă.

Tehnologia merge înainte oricum; întrebarea este dacă România vrea să fie locul unde se creează viitoarele platforme ori doar piaţa unde acestea se consumă. Să profităm de

dezbaterea publică şi să transformăm un text "cu frâna trasă" într-un cadru echilibrat, care să protejeze utilizatorii, fără să gonească inovaţia şi resursele peste graniţă.

Adoptarea reglementării MiCA în România nu trebuie privită doar ca o conformare la

cerinţele UE, ci ca o investiţie în viitorul industriei crypto naţionale. Prin colaborare deschisă între autorităţi, experţi şi mediul de afaceri, ţara are şansa de a se poziţiona ca un lider regional în domeniul crypto, cu un ecosistem sigur, transparent şi primitor pentru inovaţie.