Fostul ministru rus al apărării Serghei Ivanov, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin şi considerat la un moment dat un posibil succesor al acestuia, a decedat la vârsta de 73 de ani, transmite vineri Reuters.
Ivanov a fost un membru cheie al grupului cunoscut ca „siloviki”, oameni proveniţi din instituţiile de forţă, care, la fel ca Putin, au urcat în ierarhia statului şi au exercitat o influenţă considerabilă după ce Putin a preluat puterea la începutul mileniului, potrivit Reuters.
Moartea sa a fost anunţată iniţial de o asociaţie de baschet, Liga Unită VTB, unde Ivanov era preşedinte de onoare, şi a fost confirmată ulterior de Kremlin, relatează Reuters.
„Vladimir Putin a transmis cele mai sincere condoleanţe familiei şi prietenilor lui Serghei Ivanov la trecerea acestuia în nefiinţă”, a informat Kremlinul într-un scurt comunicat vineri, transmite Reuters.
Ivanov a contribuit la configurarea aparatului de securitate post-sovietic al Rusiei şi a supervizat forţele armate în primii ani ai preşedinţiei lui Putin, potrivit Reuters.
El a fost ministru al apărării în timpul celui de-al doilea război cecen, lansat de Putin pentru a zdrobi o insurecţie separatistă din regiunea musulmană Cecenia, care încerca să se desprindă de Moscova după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, relatează Reuters.
Vorbitor fluent de limbă engleză, Ivanov a fost un personaj combativ, care se duela frecvent cu jurnaliştii la Conferinţa de securitate de la Munchen şi s-a prezentat ca un pragmatic care încerca să depăşească divizările din perioada Războiului Rece, potrivit Reuters.
În acelaşi timp, el a avertizat constant că interesele de securitate ale Rusiei erau subminate, în special de planurile de apărare antirachetă ale Statelor Unite şi de erodarea acordurilor de control al armamentelor, transmite Reuters.
Ivanov a prezentat extinderea NATO ca o preocupare strategică pentru Moscova şi a insistat în repetate rânduri că securitatea în Europa ar trebui construită pe „respect reciproc pentru preocupările şi interesele tuturor părţilor”, mai precizează Reuters.
Născut ca şi Putin la Leningrad, acum Sankt-Petersburg, Ivanov a studiat limbi străine înainte de a fi recrutat de KGB, unde a lucrat cu viitorul preşedinte la începutul carierelor lor, potrivit Reuters.
După prăbuşirea URSS, Ivanov a urcat în ierarhia instituţiilor succesoare ale KGB, devenind director adjunct al FSB sub Putin, relatează Reuters.
În 2001 a fost numit ministru al apărării, fiind primul civil deţinător al acestui post în istoria modernă a Rusiei, transmite Reuters.
Influenţa lui Serghei Ivanov a crescut şi mai mult în 2005, când a fost numit vicepremier, apoi prim-vicepremier în 2007, ceea ce l-a plasat pentru scurt timp printre principalii potenţiali candidaţi la succesiunea lui Putin în funcţia de preşedinte, când acesta din urmă a trebuit să retragă după două mandate, potrivit Reuters.
Putin l-a ales în cele din urmă ca succesor pe Dmitri Medvedev, iar Ivanov a rămas vicepremier şi ulterior a servit ca şef al administraţiei prezidenţiale, relatează Reuters.
În 2016, Serghei Ivanov a fost înlocuit din funcţie şi numit trimis prezidenţial special pentru probleme de mediu şi transport, adaugă Reuters.





















































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.06.2026, 18:32)
„siloviki”:-)?...inseamna ca nici Putler nu se simte prea bine...a inchis si geamul in bunker sa nu-l traga curentul:-). ho, ho, ho..."totul decurge conform planului":-)
1.1. da,a sarit fara parasuta (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 26.06.2026, 19:22)
au inceput luptele interne pentru putere, asta inseamna ca sfarsitul este foarte aproape.