Reuters: Armistiţiul între Israel şi Liban a intrat în vigoare

Un armistiţiu de 10 zile între Liban şi Israel a intrat în vigoare joi la miezul nopţii, în timp ce preşedintele american Donald Trump a declarat că o nouă rundă de discuţii între Statele Unite şi Iran ar putea avea loc în weekend, alimentând aşteptările că războiul cu Teheranul s-ar putea apropia de final, relatează Reuters.

Trump a afirmat că Iranul ar fi dispus să renunţe la deţinerea armelor nucleare pentru o perioadă mai mare de 20 de ani, în contextul în care ambiţiile nucleare ale Teheranului au reprezentat principalul obstacol în negocierile desfăşurate la Islamabad, la sfârşitul săptămânii trecute.

„Vom vedea ce se va întâmpla. Dar cred că suntem foarte aproape de a încheia un acord cu Iranul”, a declarat liderul de la Casa Albă în faţa jurnaliştilor.

Conflictul cu Iranul, declanşat la 28 februarie printr-un atac americano-israelian, s-a soldat cu mii de victime şi a generat o creştere abruptă a preţurilor petrolului, amplificând presiunile politice asupra administraţiei americane.

În cazul în care armistiţiul din Liban va facilita un acord de pace mai amplu cu Iranul, acesta ar reprezenta un succes major pentru administraţia Trump, care a întâmpinat dificultăţi în redeschiderea Strâmtorii Ormuz, esenţială pentru fluxurile energetice globale, şi în limitarea programului nuclear iranian.

Armistiţiul a fost marcat în unele zone din Beirut prin focuri de armă trase în aer imediat după miezul nopţii, în timp ce, timp de aproximativ 30 de minute, au fost auzite şi explozii provocate de rachete lansate în semn de celebrare.

„Cred că avem o şansă”, a spus Trump, referindu-se la posibilitatea unui acord cu Iranul. „Şi dacă se va întâmpla asta, petrolul va scădea mult, preţurile vor scădea mult, inflaţia va scădea mult şi... mult mai important decât toate acestea, nu va mai exista un holocaust nuclear”.

Preşedintele american a declarat că nu este clar dacă armistiţiul de două săptămâni convenit anterior cu Iranul va trebui extins şi a susţinut că Teheranul este interesat de încheierea unui acord. „Avem o relaţie foarte bună cu Iranul în acest moment, oricât de greu ar fi de crezut. Şi cred că este o combinaţie între aproximativ patru săptămâni de bombardamente şi un blocaj foarte puternic”, a adăugat acesta.

În cadrul negocierilor recente, Washingtonul a propus suspendarea timp de 20 de ani a tuturor activităţilor nucleare iraniene, o posibilă concesie faţă de solicitările anterioare privind o interdicţie permanentă. De cealaltă parte, Teheranul a avansat varianta unei suspendări limitate la trei până la cinci ani, potrivit unor surse apropiate discuţiilor.

Statele Unite au insistat ca uraniul puternic îmbogăţit să fie scos din Iran, în timp ce autorităţile iraniene au cerut ridicarea sancţiunilor internaţionale. Două surse iraniene au indicat că există semnale de compromis în privinţa stocurilor de uraniu, Teheranul analizând posibilitatea de a exporta o parte din acestea, dar nu întregul volum.

Armistiţiul din Liban urmăreşte oprirea confruntărilor dintre Israel şi gruparea Hezbollah, susţinută de Iran, conflict relansat în contextul războiului dintre SUA şi Israel împotriva Teheranului.

Trump a declarat că a avut „discuţii excelente” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu şi cu preşedintele libanez Joseph Aoun şi că intenţionează să îi invite la Casa Albă pentru „discuţii semnificative”. Ulterior, acesta a precizat că întâlnirea ar putea avea loc în următoarele una sau două săptămâni şi că ar putea participa personal în cazul în care un acord cu Iranul va fi semnat la Islamabad.

Liderul american a mai spus că le-a cerut vicepreşedintelui JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio şi preşedintelui Comitetului şefilor de state majore, Dan Caine, să colaboreze cu Israelul şi Libanul pentru a obţine o pace durabilă.

Iranul a salutat armistiţiul din Liban, afirmând, potrivit presei de stat, că acesta face parte dintr-un acord mai amplu cu Statele Unite, mediat de Pakistan.

Extinderea conflictului în Liban a avut loc pe 2 martie, când Hezbollah a intervenit în sprijinul Teheranului, declanşând o ofensivă israeliană la 15 luni după precedentul conflict major.

Închiderea Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol şi gaze, a generat cel mai sever şoc al preţurilor petrolului din istorie şi a determinat Fondul Monetar Internaţional să îşi revizuiască în scădere perspectivele economiei globale, avertizând că un conflict prelungit ar putea aduce economia mondială în pragul recesiunii.

Potrivit unei surse diplomatice, şeful armatei pakistaneze, Asim Munir, a sosit miercuri la Teheran şi a obţinut progrese în chestiuni sensibile, deşi autorităţile iraniene au precizat că problema programului nuclear rămâne nerezolvată.

Trump a afirmat că un eventual acord ar permite redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că vizita lui Munir a crescut şansele unei noi runde de negocieri şi ale prelungirii armistiţiului, însă a subliniat că persistă divergenţe majore privind programul nuclear.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat joi că forţele SUA sunt pregătite să reia operaţiunile militare în lipsa unui acord.

O sursă din domeniul securităţii din Pakistan a afirmat că Washingtonul este dispus să ridice sancţiunile şi să deblocheze active iraniene de miliarde de dolari pentru a facilita un acord. Totuşi, Iranul ar urma să redeschidă Strâmtoarea Ormuz doar în condiţiile unui armistiţiu permanent şi ale unor garanţii din partea Naţiunilor Unite că nu vor exista noi atacuri din partea SUA şi Israelului. „Sperăm că mareşalul va avea un proiect de acord în mână când va pleca din Teheran”, a declarat sursa.