Reuters: Exporturile Chinei, afectate de războiul din Orientul Mijlociu

Exporturile Chinei au scăzut vizibil în luna martie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, care a împins în sus costurile de transport şi energie, diminuând cererea globală şi scoţând în evidenţă vulnerabilităţile modelului de creştere bazat pe industrie, relatează Reuters.

Conform sursei citate, a doua economie a lumii a fost susţinută în debutul anului de cererea robustă pentru produse electronice, alimentată de expansiunea inteligenţei artificiale, ceea ce a alimentat aşteptările privind depăşirea excedentului comercial record de 1.200 de miliarde de dolari consemnat anul trecut.

Escaladarea conflictului a afectat însă dinamica economiei globale, iar China se dovedeşte deosebit de expusă, în condiţiile în care depinde de cererea externă pentru a compensa slăbiciunile persistente ale consumului intern.

Datele vamale publicate marţi indică o creştere a exporturilor de doar 2,5% în martie, cel mai redus ritm din ultimele cinci luni şi mult sub avansul de 21,8% din ianuarie-februarie. Rezultatul este, de asemenea, inferior estimărilor analiştilor Reuters, care anticipau o majorare de 8,3%.

„Creşterea exporturilor către principalele pieţe a încetinit pe toate segmentele. Este probabil ca excedentul comercial al Chinei să se diminueze în acest an, deoarece costurile mai ridicate ale energiei nu pot fi transferate integral consumatorilor externi”, a declarat Zhiwei Zhang, economist-şef la Pinpoint Asset Management, care pune această evoluţie pe seama incertitudinilor generate de conflictul din Iran.

Semnele sunt deja vizibile: excedentul comercial al Chinei a coborât în martie la 51,13 miliarde de dolari, mult sub prognoza de 108 miliarde de dolari. Dezechilibrul a fost accentuat de o creştere puternică a importurilor, de 27,8% - cea mai ridicată din noiembrie 2021 - peste estimările de 11,2% şi peste avansul de 19,8% din primele două luni ale anului.

Poziţia Chinei de cel mai mare producător şi importator de energie la nivel global o face deosebit de sensibilă la un eventual şoc energetic. Deşi diversificarea surselor şi rezervele consistente de petrol oferă un anumit grad de protecţie, incertitudinile privind durata conflictului din Orientul Mijlociu pot afecta cererea pentru cipuri şi servere, segment susţinut până acum de dezvoltarea inteligenţei artificiale.

În pofida criticilor formulate în ultimii ani de partenerii comerciali privind subvenţiile şi politica de preţuri reduse, China nu este ferită de erodarea puterii de cumpărare a clienţilor externi, în contextul scumpirii combustibililor şi a transportului.

Datele privind PIB-ul, care urmează să fie publicate joi, ar putea indica o uşoară accelerare a economiei în primul trimestru din 2026. Pentru întregul an, însă, ritmul de creştere este estimat să încetinească la 4,6%, de la 5% în 2025, în apropierea intervalului-ţintă oficial de 4,5% - 5%.

Potrivit lui Chen Bo, cercetător la Institutul de Studii din Asia de Est al Universităţii Naţionale din Singapore, produsele chineze ar putea deveni „şi mai competitive”, întrucât şocul energetic determină creşteri de preţuri mai pronunţate în alte economii decât în China. Acesta anticipează, în acest context, o cerere globală mai mare pentru vehiculele electrice produse de companiile chineze.

La rândul său, Fred Neumann, economist-şef pentru Asia la HSBC, consideră că Beijingul ar putea beneficia de politica adoptată la începutul anilor 2000 de constituire a unor stocuri strategice de materii prime, ceea ce ar putea amortiza impactul fluctuaţiilor de preţ asupra industriei.

Exporturile de produse petroliere rafinate ale Chinei au crescut cu 20,5% în ritm lunar, ajungând la 4,6 milioane de tone metrice.

Totuşi, perturbările lanţurilor globale de aprovizionare cu energie sunt de aşteptat să se resimtă în economie, chiar dacă efectele nu sunt încă pe deplin reflectate în datele oficiale.

Importurile de gaze naturale au scăzut în martie cu 10,7% în ritm anual, atingând cel mai redus nivel din octombrie 2022, potrivit datelor ICIS, Kpler şi Vortexa. În acelaşi timp, importurile de ţiţei au înregistrat un declin anual de 2,8%.

Economistul Xu Tianchen, de la Economist Intelligence Unit, explică aceste evoluţii şi prin efectele sezoniere generate de Anul Nou Lunar, perioadă în care numeroase fabrici îşi suspendă activitatea.

„Acest context explică slăbiciunea sectoarelor cu valoare adăugată redusă, dependente de forţa de muncă migrantă”, a precizat Xu.

În plus, datele sunt influenţate de un efect de bază, după ce companiile chineze au accelerat livrările anul trecut înainte de termenul-limită din 2 aprilie pentru introducerea tarifelor vamale americane.

Unii analişti rămân însă optimişti, mizând pe rezilienţa sectorului tehnologic.

„La nivelul primului trimestru, exporturile au înregistrat cea mai rapidă creştere din ultimii patru ani. În pofida şocului energetic, acestea ar trebui să rămână solide în trimestrele următoare, susţinute de cererea pentru semiconductori şi tehnologii verzi”, a declarat Zichun Huang, economist pentru China la Capital Economics.