Sectorul privat din Cuba generează, pentru prima dată de la anii imediat următori revoluţiei lui Fidel Castro din 1959, mai multe vânzări cu amănuntul (ca valoare) decât statul, arată noile date guvernamentale, transmite Reuters, de la care menţionăm următoarele.
Datele preliminare ale Oficiului Naţional de Statistică, publicate săptămâna trecută, indică faptul că sectorul „non‑statal” a fost responsabil pentru 55% din vânzările cu amănuntul de bunuri şi servicii în 2024, faţă de 44% în 2023. Cifrele exclud utilităţile publice.
Guvernul cubanez a extins treptat rolul întreprinderilor private după prăbuşirea, în 1991, a fostului său susţinător, Uniunea Sovietică, inversând politica din 1968 prin care toate afacerile private fuseseră naţionalizate.
În paralel, economia de stat s‑a micşorat, contractându‑se cu 11% în ultimii cinci ani şi fiind marcată de pene frecvente de curent, penurii de bunuri şi inflaţie ridicată.
Statul operează încă mii de magazine de retail care oferă o varietate limitată de produse, inclusiv alimente, produse de igienă şi îmbrăcăminte.
Însă în pieţele informale aglomerate, precum târgul de pe Podul Străzii 100 din Havana, sute de vânzători oferă produse care deseori nu se găsesc în magazinele de stat.
Economistul cubanez Omar Everleny a avertizat că aceste preţuri ridicate cresc valoarea vânzărilor din sectorul privat şi că datele nu reflectă neapărat un volum mai mare.
„Preţurile sunt adesea subvenţionate în sectorul de stat şi mult mai mari în cel privat”, a explicat el. „(Însă) statul are puţini bani pentru a importa bunuri... aşa că oamenii sunt nevoiţi să se orienteze către sectorul privat, care este mai flexibil”, spune acesta.
În timp ce Fidel Castro, care a condus Cuba între 1959 şi 2008, a numit sectorul privat o „concesie făcută inamicului”, fratele său mai mic şi succesorul său, Raul Castro, a avut o viziune mai blândă, spunând că acesta este „strategic” şi va deveni o parte integrantă a economiei.
Actualul preşedinte şi lider al Partidului Comunist, Miguel Díaz‑Canel, a menţinut poziţia lui Raul, insistând însă că întreprinderile de stat trebuie să devină mai eficiente şi să rămână dominante în comerţul cu ridicata.
Majoritatea analiştilor locali, inclusiv Everleny, cred că există încă o dezbatere în rândul conducerii ţării între cei care susţin liberalizarea suplimentară a afacerilor private şi cei care se opun.
Ministrul Economiei, Joaquin Alonso, a declarat în faţa Adunării Naţionale luna aceasta că, deşi importurile totale ale ţării au scăzut, importurile realizate de afacerile private au depăşit 1 miliard de dolari, în creştere cu 34% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Alonso a spus că mai puţine întreprinderi de stat au înregistrat pierderi, „în principal din cauza creşterii preţurilor şi nu datorită unei îmbunătăţiri a eficienţei”, potrivit rapoartelor din presa de stat.
El a recunoscut că „actorii economici non‑statali avansează”, adăugând: „Nu vrem să ne confruntăm cu acest sector, ci mai degrabă să‑l ghidăm corespunzător.”
Potrivit cifrelor oficiale, aproximativ 1,6 milioane de persoane dintr‑o forţă de muncă totală de 4 milioane lucrează în sectorul privat.
Opinia Cititorului