România analizează un parteneriat cu Ucraina pentru producerea de drone, folosind mecanismul comunitar SAFE (Security Action for Europe), destinat finanţării prin împrumuturi a achiziţiilor şi investiţiilor militare. Totuşi, potrivit unei surse guvernamentale citate de Reuters, vor mai trece cel puţin şapte ani până când România va dispune de un sistem de apărare antiaeriană multi-stratificat.
Discuţiile cu Ucraina vizează tehnologia acesteia pentru drone, care a fost testată pe scară largă în conflict, şi ar urma să fie utilizată în proiecte finanţate prin iniţiativa SAFE a UE. Aceasta prevede un buget total de 150 de miliarde de euro, destinat statelor membre şi unor state terţe eligibile, pentru împrumuturi în scop militar. România va contracta împrumuturi de 16,7 miliarde de euro, după Polonia, care va primi 43,7 miliarde. Pentru a beneficia de aceste fonduri, cel puţin 65% din valoarea proiectelor trebuie să fie atribuită companiilor din UE, Spaţiul Economic European sau Ucraina.
În ceea ce priveşte apărarea antiaeriană, sursa a subliniat că România are nevoie de mai multe sisteme, însă acestea nu sunt disponibile pe scară largă, iar costurile pentru acoperirea întregii frontiere ar fi prohibitive. În prezent, cele mai eficiente soluţii, din perspectiva costurilor, sunt rachetele sol-aer portabile sud-coreene Chiron şi tunurile antiaeriene germane Gepard, acestea fiind amplasate în apropierea zonelor populate de lângă graniţa cu Ucraina. În lipsa unor sisteme suplimentare, apărarea rămâne asimetrică şi depinde în mare măsură de sprijinul NATO.
Opinia Cititorului