Rezilienţă: scapă cine poate!

Cristian Pîrvulescu
Ziarul BURSA #Editorial / 11 octombrie

Cristian Pîrvulescu

Rezilienţa era deja un concept la modă de ceva vreme, iar epidemia de Covid-19 şi mai ales Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al UE i-a dat o şi mai mare vizibilitate. Dar, cum PNRR este o poveste despre bani şi investiţii, valoarea euristică a conceptului "rezilienţă" riscă să fie compromisă. Şi, odată cu ea, şi politicile pe care le-ar fi putut antrena. Mai ales acum, când România trece prin cel mai negru scenariu epidemiologic din cauza valului al patrulea (ori poate al cincilea, dar cine vrea sa le numere într-adevăr) de Covid-19, iar criza guvernamentală s-a transformat deja într-o criză de încredere generalizată, rezilienţa ar trebui să devină un obiectiv al oamenilor politici. Ori, acestora numai de rezilienţă nu pare să le pese în aceste momente!

Şi asta şi pentru că, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori cu conceptele la modă, nici acesta nu este foarte bine înţeles. Mai mult, într-o manieră darwinist-simplificatoare, termenul pare a fi un sinonim mai bine adaptat al domeniului social al "rezistenţei", un fel de selecţie naturală, când de fapt situaţia nu este chiar atât de simplă.

Sigur, "rezilienţa" desemna iniţial, în fizică, de unde a trecut în restul domeniilor, rezistenţa unui material la impact şi mai ales capacitatea acestuia de "a reveni la forma iniţială" (din latinescul "resilientia", care înseamnă "a se întoarce", "a reveni" ), pentru ca apoi termenul să fie extins pentru a explica capacitatea unui corp, a unui organism, a unei specii, a unui sistem sau a unei structuri de a depăşi o alterare a mediului său.

Aşa se face că termenul "rezilienţă" este utilizat în multe contexte, ceea ce face ca înţelesul său să difere. Spre exemplu, în industria de armament şi cea aerospaţială, "rezilienţa" exprimă capacitatea unui sistem de a face faţă defecţiunilor ce apar la bord în timpul zborului pentru a putea funcţiona într-un mediu ostil, pe câtă vreme în biologie şi ecologie, aşa-numita "rezilienţă ecologică" defineşte capacitatea unui ecosistem, a unei specii sau a unui individ de a recâştiga funcţiile şi a se dezvolta normal după ce a suferit o perturbare ecologică.

Dar, cea mai mare importanţă pentru a face faţă şi a reuşi să depăşim situaţia actuală sunt accepţiunile psihologică şi sociologică ale conceptului. În psihologie, "rezilienţa" se referă la capacitatea unei persoane de a ieşi dintr-o stare traumatică, pe când în cazul rezilienţei societăţilor, cunoscută şi ca rezilienţa comunitară, este vorba de capacitatea unei societăţi de a fi pregătită pentru şocuri şi crize, precum şi de capacitatea acesteia de a le depăşi. De exemplu, în comunităţile în care au loc frecvent fenomene seismice, acestea s-au putut adapta treptat, adoptând standarde specifice de construcţie care să limiteze daunele în caz de cutremur. În acest sens, aceste societăţi şi-au îmbunătăţit rezilienţa la fenomenele seismice.

Cu toate acestea, criza Covid-19 de astăzi demonstrează că există încă fenomene care ameninţă societăţile umane şi rezilienţa în faţa lor pare limitată.

În România, criza sanitară provocată de Covid-19, dar mai ales ultimele luni de pandemie şi de criză guvernamentală au arătat un nivel scăzut de rezilienţă. Deşi apariţia unui al patrulea val era o evidenţă încă din primăvară, când a început să-şi arate forţa în Marea Britanie, nimic pentru a creşte rezilienţa comunitară nu a fost întreprins. Viziunea neo-liberală, care lasă protejarea sănătăţii la nivelul indivizilor, a dus la o creştere fără precedent a numărului de infectări şi de decese. În loc ca guvernul să întărească rezilienţa prin susţinerea şi chiar impunerea vaccinării, a lăsat lucrurile să-şi urmeze cursul implacabil. Iar iluzia, susţinută de tenorii guvernării, că economia va fi astfel salvată este cu atât mai periculoasă cu cât traumatismul pe care-l va produce va fi mai mare.

Ce să mai vorbim acum despre celălalt subiect important în raport cu care ar trebui crescută rezilienţa individuală şi colectivă: încălzirea globală? După ce aceasta nu a fost deloc anticipată în politicile industriale şi economice din întreaga lume, devenind o problemă serioasă care ameninţă supravieţuirea umanităţii, astăzi rezilienţa românilor ca indivizi şi a societăţii în ansamblu în faţa acestui fenomen la fel de inevitabil şi implacabil ca pandemia de Covid-19 este ignorată. Dar, oare chiar scapă cine poate!

Opinia Cititorului ( 13 )

  1. Numai bine continuam dansul Covid direct in nebuniile de reguli pentru a salva clima.

    Parca si vad: anunt sobru la tv "pentru a salva planeta azi la ora 18:00 se ia curentul; guvernul va recomanda un pulover mai gros tovarasi". 

    In alta ordine de idei, vor fi tari si continente mai afectate de incalzirea globala comparativ cu Romania. 

    Reziliență in sensul UE se referala la generozitatea statelor din Vest de a ajuta, mai ales financiar, statele din Est. Se pare însă ca state precum Polonia și Grecia nu au înțeles sau refuza o astfel de politica. Un pericolmajoor, poate nu chiar atât de agresiv siimediat ca pandemia de Covid este încălzirea globală. UE încearcă sa coreleze reziliență de încălzire, deși , din păcate, nu se expl8ca suficient sau liderii nu sunt pregătiți. Dacă un asemenea plan nu reușește s-ar putea ca UE sa se destrame sau sa-și reducă impactul.

    "Pentru Ministerul Sănătăţii, pentru că suntem în ancheta pentru valul 4, cum a fost pregătit, referitor la medicamente, din informaţiile pe care le am acum şi aş vrea să prezentaţi public situaţia, se pare că a fost o licitaţie care a început în aprilie pentru Tocilizumab. Deci, din aprilie şi până acum o săptămână, această licitaţie a tot fost tergiversată. Deci, dintr-o dată ne-am dat seama că nu avem acest medicament. Aş vrea să ştiu cine din Ministerul Sănătăţii a ţinut şi a tergiversat această achiziţie pentru acest medicament atâtea luni de zile, din aprilie până acum o săptămână, când a fost finalizată. Şi este foarte important ca aceste informaţii să fie prezentate public să vedem cine este responsabil pentru acest lucru”.

    REZILIENTA FARA MEDICAMENTE, DOAR CU APA. 

    1. Premierul puscarias Citu

      Elena Merisoreanu dublu intepata si internata pentru covid, recomanda vaccinarea. Nu e nevoie de medicamente, doar seruri numite vaccin.

      Minciuna. Celelalte tari au redus mortalitatea combinand tratamentul si vaccinul. Vaccinatii se infecteaza, ca si Dragos Patraru, bolesc grav acasa, dar in alte tari primesc medicamente, nu doar paracetamol.

      Asa zice Merisoreanu care este specialista. La fel zice si Nela aia de la Clejani, mama lu' Fulgy.

    Rezilienta inseamna capacitatea unui popor liber, suveran, de a-si pastra integritatea si demnitatea nationala in fata asaltului neomarxist mondial din partea banci, guverne, corporatii... Inseamna cum facem noi, sa ne aparam de astia si sa ne pastram statutul si demnitatea de oameni.

    1. Demnitatea in UE se deosebește de demnitatea Inafara UE. Evident ca demnitatea in U E poate însemna și o anumită limitarea a suveranității. Dezastru Europei din secolul trecut s-a datorat tocmai unei suveranitati batoase!

      Limitarea suveranitatii este doar pentru fraieri. Cand curtea constitutionala din Germania a dat cu flit unei norme UE, cretinii au cazut in genunchi impresionati, acum cand la fel procedeaza Polonia, este mare scandal.

      Totuși nici ziaristul Pârvulescu nu înțelege nimica. Cazul meu este scandalos și poate nu îl credeți. Am pensie de la interne. Nu este mare decât 50 de milioane adică muritor de foame. De ce nu se majorează ca este de unde? Unii zic ca tratamentul de covid dar eu nu am așa ceva ca nici nu ies afara decât sa mă duc sa iau ceva. Trebuia sa iei dea demisia dar nu pentru asta cu cenzura ca de unde sa știe ca este alta majoritate? Pârvulescu nu a înțeles nimica.

      Pe aicea-m comentat

      Și oful mi l-am deșertat 

      Pensie mică zic ca am 

      Dar îmi vine la un an 

      Minte nu mai am în creier

      C-am lucrat la Interne 

    Multumesc, domnule profesor. Ma tot intrebam de ce si mai ales de unde pana unde, toata lumea este cu "rezilienta" in gura si cati dintre ei stiu ce inseamna.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ALPHA BANK
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica

Curs valutar BNR

07 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9485
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3946
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7550
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8231
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.5919

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
croco.ro
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro