România, pe drumul către OCDE

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 31 ianuarie

România, pe drumul către OCDE

Nicolae Ciucă: "Am înfiinţat un comitet interministerial care se va concentra pe recomandările OCDE" Teodor Stolojan: "Nu este nimic nou în ceea ce ne spune OCDE - sunt lucrurile pe care le găsim şi în PNRR şi pe care trebuia oricum să le facem" Andrei Rădulescu, BT: "Există o probabilitate ridicată ca România să devină stat membru al OCDE la orizontul anului 2025" Matthias Cormann: "Preconizăm o creştere economică de 4,5% în 2022 şi 2023 pentru România"

România este una dintre cele şase ţări care au primit, marţea trecută, invitaţie de începere a negocierilor pentru intrarea în OCDE, clubul economic al celor 38 de ţări dezvoltate, iar vizita efectuată vineri la Bucureşti de către Matthias Cormann, secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, a consfinţit oficial debutul negocierilor. Cormann a prezentat un studiu economic aprofundat pentru România, care reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice din ţara noastră şi oferă o serie de recomandări menite să genereze creştere economică sustenabilă.

România, pe drumul către OCDE

Pe lângă România, au mai primit scrisori de invitaţie Bulgaria, Croaţia, Brazilia, Argentina şi Peru.

Specialiştii consideră că negocierile vor dura câţiva ani, în condiţiile în care România şi-a depus candidatura pentru prima dată în 2004 (reînnoită în 2012 şi 2016) şi încă există multe politici de ajustat pentru a ne alinia la standardele specifice ţărilor OCDE. România are de îndeplinit o foaie de parcurs care trebuie tratată cu prioritate şi seriozitate de guvernele României, pentru ca ţara noastră să ajungă la un nivel de dezvoltare similar cu cel din Vestul Europei.

Statele candidate, asemeni celor membre, sunt în general obligate să asigure respectarea statului de drept, valorile economiilor de piaţă deschise, comerciale, competitive, durabile şi transparente, precum şi o guvernanţă economică solidă. Beneficiile aduse de calitatea de membru al OCDE sunt atragerea investitorilor, care au o încredere mai mare de a-şi derula afacerile în aceste ţări, asigurarea unei finanţări mai accesibile şi la costuri mai reduse pentru stat şi mediul privat, îmbunătăţirea ratingului de ţară şi competitivităţii economice. În principiu, intrarea în OCDE va reprezenta o nouă ancoră de stabilitate şi prosperitate pentru ţara noastră.

România, pe drumul către OCDE

Potrivit Organizaţiei, procesul de negociere include o evaluare riguroasă efectuată de mai bine de 20 de comisii tehnice privind alinierea ţării candidate cu standardele, politicile şi practicile OCDE. Ca rezultat la aceste analize tehnice, şi înainte ca un stat să fie invitat să devină membru al organizaţiei, trebuie efectuate schimbări în legislaţia, politicile şi practicile ţării, pentru a se alinia cu standardele şi bunele practici ale Organizaţiei.

Analizele tehnice vor acoperi o gamă largă de politici şi se vor concentra pe probleme prioritare, inclusiv comerţul deschis şi investiţiile, progresele în guvernanţă publică, integritate şi eforturile anti-corupţie, precum şi protecţia eficientă a mediului şi acţiunile privind clima.

OCDE atrage atenţia, în raportul dedicat ţării noastre, şi asupra problemei corupţiei. Organizaţia arată că, în ciuda progreselor din ultimele două decenii, corupţia e percepută ca o problemă majoră, cu mult peste media celorlalte state membre OCDE.

Astfel, 88% din companiile din România consideră corupţia o problemă, iar 83% din ele arată că e răspândită pe scară largă corupţia în achiziţiile pulice. Printre măsurile cerute de OCDE se numără desfiinţarea Secţiei Speciale din justiţie (SIIJ) şi întărirea legislaţiei privind conflictul de interese. De asemenea, OCDE cere României să legifereze activitatea de lobby, astfel încât procesul de legiferare să fie mult mai transparent.

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a subliniat, vineri, menţinerea angajamentului României de revenire în limitele Pactului de Stabilitate şi Creştere în anul 2024 şi consolidarea fiscală graduală.

Ministrul de resort a precizat: "Sunt mulţumit că astăzi (n.r. vineri) am primit avizul pozitiv pentru aderarea la recomandările OCDE la principiile Instituţiilor Fiscale Independente. Sunt încrezător că în perioada următoare vom face progrese la nivel tehnic în acest domeniu alături de Consiliul Fiscal şi OCDE. Ministerul Finanţelor este implicat în prezent în derularea a două analize cu OCDE, una privind Codurile de liberalizare a mişcărilor de capital şi a operaţiunilor curente invizibile şi o alta privind aplicarea principiilor guvernanţei corporative a întreprinderilor publice din România. În ambele cazuri discuţiile avansează foarte bine. Am mai avut un proiect comun care a vizat analiza procesului bugetar şi care s-a încheiat de curând. Acum, aşteptăm publicarea raportului OCDE".

De menţionat că nu există un termen limită pentru îndeplinirea proceselor de aderare. OCDE arată, de altfel, că rezultatul şi calendarul depind de capacitatea fiecărei ţări de a se adapta şi ajusta pentru a se alinia cu standardele OCDE. Odată ce toate comisiile tehnice îşi finalizează analizele, o decizie finală va trebui să fie luată în unanimitate de către toţi membrii Consiliului Organizaţiei.

Nicolae Ciucă, premierul României: "Ţara noastră a aderat deja la şase din cele opt standarde esenţiale pentru intrarea în OCDE"

România, pe drumul către OCDE

Ţara noastră a aderat deja la şase din cele opt standarde esenţiale pentru intrarea în OCDE (Declaraţia privind Investiţiile; Principiile Guvernării Corporatiste; Principiile pentru Elaborarea Politicilor Internetului; Recomandarea Bunelor Practici în Statistică; Cadrul Inclusiv al BEPS - Erodarea Bazei şi Schimbarea Profitului; Forumul Global al Transparenţei şi Schimbului de Informaţie), a declarat, vineri, premierul Nicolae Ciucă.

Potrivit oficialului, în lunile următoare România va începe activităţile aferente aderării la Codurile de liberalizare. "De asemenea, ţara noastră şi-a exprimat deja intenţia de a adera la Convenţia OCDE anti-mită. Toate aceste angajamente se transpun în reforme relevante pentru modernizarea economiei ţării noastre", a declarat Ciucă.

Premierul a arătat că, între proiectele pe care România le dezvoltă deja cu OCDE, se află şi Studiul economic pentru România realizat de experţii organizaţiei, care arată angajamentul ţării noastre în ceea ce priveşte aderarea la Organizaţie. Nicolae Ciucă a arătat: "Capitolul tematic dedicat analizei mediului de afaceri include şi secţiuni dedicate necesităţii de a adapta accesul la finanţare la nevoile companiilor, guvernanţa întreprinderilor de stat sau necesitatea de a îmbunătăţi eficienţa judiciară şi regimurile de insolvenţă pentru a spori dinamismul afacerilor. Infrastructura de transport şi tranziţia verde reprezintă domenii cheie, importanţa lor fiind reflectată în cadrul PNRR, prin cea mai mare alocare financiară. Studiul subliniază necesitatea reducerii decalajelor în infrastructura de transport pentru a creşte productivitatea şi a reduce disparităţile regionale".

El a evidenţiat că, în ceea ce priveşte sistemul de pensii, România se află în plin proces de reformă, fiind evaluată legislaţia şi urmând să fie adoptate măsuri legislative de natură să asigure sustenabilitatea şi predictibilitatea sistemului public de pensii pe termen mediu şi lung, corectarea disfuncţionalităţilor şi a inechităţilor dintre diferite categorii de beneficiari, întărirea principiilor contributivităţii, solidarităţii sociale şi egalităţii.

Ciucă a mai anunţat că Guvernul a înfiinţat deja un comitet interministerial care se va concentra pe toate recomandările şi măsurile de politici publice necesare pentru ca România să devină membru cu drepturi depline al OCDE.

Matthias Cormann, secretarul general al OCDE: "Sperăm ca procesul de aderare să se desfăşoare cât de rapid posibil"

România, pe drumul către OCDE

În cadrul declaraţiilor pe care le-a făcut, vineri, la Palatul Victoria, Secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann,şi-a arătat speranţa că procesul de aderare a României la OCDE se va desfăşura cât de rapid posibil. Acesta a arătat că ţara noastră respectă deja o serie de standarde ale organizaţiei.

"Ceea ce se va întâmpla în continuare este o analiză atentă realizată de comitetele tehnice ale OCDE, în care vom analiza politicile şi practicile la nivel naţional care considerăm că ar putea fi îmbunătăţite şi ar trebui îmbunătăţite pentru a se alinia cu acele practici, politici pe care OCDE deja le aplică în cadrul Organizaţiei. Acest lucru depinde de modul în care evoluează procesul, domnul prim-ministru m-a asigurat încă o dată că domnia sa personal şi Guvernul se vor implica în mod decisiv, vor încerca să aibă o activitate cât mai eficace din acest punct de vedere, dar vorbim deja de un proces tehnic de acum încolo".

Oficialul OCDE a precizat că România trebuie să se aplece cu atenţie asupra domeniilor identificate în raportul prezentat cu privire la problemele cu care se confruntă ţara în domeniul economic. Conform acestuia, câteva din chestiunile urgente în viziunea Organizaţiei sunt reforma pensiilor, stoparea imigraţiei şi îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget: "V-aţi descurcat foarte bine în ultimul deceniu să creşteţi economia, standardele din economie şi chiar dedicaţi, practic, viitorul României prin UE, NATO şi alte parteneriate şi angajamente. Sunteţi clar în sistemul de principii şi valori (al OCDE), promovând libertatea, independenţa, democraţia şi statul de drept, precum şi principii de bază economice, de piaţă, de muncă şi aşa mai departe, care au lucrat excepţional pentru România. Dar încă există foarte multe oportunităţi de îmbunătăţire, sunt încă zone care au nevoie de mai multă muncă şi ştiţi că dacă lucrăm împreună putem să facem următorul salt înainte. Aceasta este o oportunitate de a vă dezvolta. (...) Aţi prins din urmă economiile OCDE, în ciuda crizei financiare din 2007-2008 şi pandemiei de Covid-19. Înainte de pandemie, PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare a atins 27.000 de dolari sau 63% din media OECD, ceea ce înseamnă o creştere enormă, de la circa 30% media OECD la începutul anilor 2000. (...) România a reuşit să aibă acţiuni comprehensive în ceea ce priveşte consecinţele Covid-19, aţi răspuns cu o serie de măsuri sociale şi economice care au ajuns la 3,6% din PIB în 2020. (...) Preconizăm o creştere economică de 4,5% în 2022 şi 2023, iar România va fi unul dintre recipienţii facilităţii de Redresare şi rezilienţă, cu aproape 14,2 miliarde euro în granturi, reprezentând 6,5% din PIB, o sumă impresionantă, iar principala provocare cu care vă veţi confrunta este să investiţi în mod corespunzător aceste fonduri şi ca acestea să fie absorbite în economie într-o manieră eficientă".

Cu privire la riscurile economice la adresa României, acesta a spus că riscul recrudescenţei infectărilor cu Covid-19 şi rata mare a inflaţiei continuă să fie principalele probleme pe termen scurt. Oficialul OCDE a spus că este foarte importantă creşterea ratei de vaccinare, în condiţiile în care România are cea mai scăzută rată de vaccinare cu schema completă din UE, 41% din populaţie. Cormann a recomandat extinderea certificatului verde la o gamă mai largă de activităţi, inclusiv la unele profesii: "România se confruntă cu provocări pe termen lung precum disparităţile mari şi în creştere la nivel regional în ceea ce priveşte standardele de viaţă şi oportunităţile economice. Pentru locuitorii din Bucureşti şi alte oraşe mari constatăm că acestea s-au transformat în adevărate centre de prosperitate şi inovaţie, însă presiunile sociale rămân destul de semnificative mai ales în cadrul comunităţilor marginalizate şi în zonele rurale. Din păcate, aceste segmente ale populaţiei sunt cele care au şi cele mai scăzute rate de vaccinare".

Acesta a mai explicat că România are nevoie de o politică fiscală capabilă să îmbunătăţească stabilitatea macroeconomică şi că reformarea sistemului de pensii este o măsură urgentă, având în vedere costurile asociate unei populaţii în continuă îmbătrânire şi a imigraţiei ridicate: "În România, gradul de colectare este relativ scăzut, nu este neapărat o problemă de politici fiscale, ci se datorează în mare parte modului în care se administrează sistemul fiscal. Se pierd oportunităţi mari de investiţii, mai ales în programe sociale de care are nevoie România (...) Ineficienţa în regimul insolvenţei şi supraaglomerarea instanţelor de asemenea stânjenesc realocarea de resurse economice spre sectoare productive. Este nevoie de facilitarea unei realocări de resurse, mai ales în ceea ce priveşte capitalul şi capitalul uman către firmele care au cele mai mari şanse să fie viabile. Dacă această alocare este blocată din cauza unui sistem judiciar ineficient, nu veţi reuşi să vă atingeţi potenţialul".

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: "Unde instituţiile funcţionează mai bine capitalul de încredere se erodează mai puţin"

România, pe drumul către OCDE

Acolo unde instituţiile funcţionează mai bine, capitalul de încredere se erodează mai puţin şi societatea se poate mobiliza mai uşor în faţa adversităţilor, este ce părere Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

Domnia sa a menţionat: "Trăim vremuri extrem de învolburate, dificile, sub povara unei suite de şocuri care au răvăşit economii, dezvoltate şi mai puţin dezvoltate, peste tot în lume. Am în vedere pandemia, şocul preţurilor din energie care a readus în minte stagflaţia de acum câteva decenii şi care este de judecat şi prin prisma tranziţiei către energie «verde» şi nu în cele din urmă contextul geopolitic, cu spectrul unei confruntări militare în imediata vecinătatea estică a României. (...) Trăsăturile acestor vremuri sunt ilustrate de teme cheie pe agenda OCDE, ca organizaţie ce promovează practici bune de guvernanţă, economia liberă, care să fie ghidată de valori de echitate, incluziune, de o relaţie bună a omului cu natura. S-a văzut că nici societăţile cele mai bogate şi dezvoltate tehnologic nu au fost scutite de mari dificultăţi în a rezista la şocurile evocate mai sus, că ceea ce numim capital social şi capital politic sunt sever testate. Nu întâmplător, OCDE, ca şi alte organizaţii internaţionale specializate, subliniază rolul «încrederii» în relaţia dintre cei care guvernează şi societate. Unde instituţiile funcţionează mai bine, capitalul de încredere se erodează mai puţin şi societatea se poate mobiliza mai uşor în faţa adversităţilor - la nivel individual, de grup/comunitate, corporatist".

Acesta a evidenţiat inclusiv o serie de elemente de importanţă ale studiului, pe lângă cele ce privesc convergenţa României cu ţările OCDE: "Sunt multe date în acest studiu ce atestă progrese economice ale României, dar şi minusuri importante - precum cele din sistemul educaţional şi sănătatea publică. (...) Problema balanţei externe: PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare a ajuns în jur de 70% din media UE, dar persistă dezechilibre externe majore. Deficitul de cont curent a fost în jur de 5% din PIB în 2019 şi în 2020, probabil peste 6% în 2021. În UE sunt puţine economii cu deficite de cont curent semnificative - media OCDE a acestui deficit a fost zero, în 2019. Dezechilibrul extern are ca piston principal deficitul bugetar structural la care s-au adăugat efecte ale prociclicităţii politicii bugetare. Dar există şi un deficit de competitivitate".

România are nevoie de investiţii care să îi asigure o plasare mai bună în lanţurile de producţie internaţionale şi care să o ajute să nu fie blocată în capcana venitului mediu, investiţii care, totodată, să permită salarii mai bune care să atenueze migraţia forţei de muncă, a mai explicat preşedintele Consiliului Fiscal.

Fostul premier THEODOR STOLOJAN: "Tot ce ne cere OCDE pentru aderare este deja trecut ca reformă în PNRR"

România, pe drumul către OCDE

Recomandările OCDE nu reprezintă ceva nou faţă de ceea ce ştim deja că trebuie să facem la nivel de reforme, nici ceva nou faţă de ce este trecut în PNRR şi faţă de recomandările anuale ale Comisiei Europene, subliniază fostul premier Theodor Stolojan. Prin urmare, în opinia liberalului, depinde doar de noi dacă vrem ca România să fie membru cu drepturi depline al OCDE: "Noi suntem în Uniunea Europeană şi putem să fim în OCDE sau nu. (...) Eu am văzut toate recomandările făcute de OCDE şi nu mi se par lucruri noi faţă de ce noi ştiam că avem de făcut. Ştim că avem un sistem fiscal ineficient şi profund inechitabil, deci trebuie corectat acest lucru, să venim cu un nou regim fiscal care să înlăture aceste probleme. Ştim că avem probleme cu piaţa energiei electrice, cu inflaţia şi mai ales ştim că trebuie să imprimăm această reducere a deficitului bugetar care deja este foarte mare pentru România".

Theodor Stolojan ne-a spus că problema României nu este neapărat datoria publică, aceasta fiind relativ mică în comparaţie cu alte ţări din OCDE, ci ritmul în care am crescut această datorie publică, din cauza deficitului bugetar structural. Această creştere înseamnă o povară suplimentară pe buget, care a ajuns în acest an să includă cheltuieli cu dobânzile de patru miliarde euro, o sumă record pentru România.

"Avem cel mai rapid ritm (de îndatorare) dintre ţările membre ale UE în ultimii 2-3 ani şi nu putem să consolidăm finanţele ţării dacă nu reducem deficitul bugetar, aşa cum ne-am angajat în toate programele noastre, ca la sfârşitul anului 2024 să intrăm sub 3% deficit bugetar. La ora actuală avem doar pe bugetul aprobat în acest an 20 de miliarde numai pentru plata dobânzilor la datoria publică. Asta înseamnă 4 miliarde de euro. Pentru o ţară ca România, cu un apetit incredibil de cheltuială publică, această povară a dobânzilor este foarte mare. Noi plângem că nu avem bani pentru pensii şi pentru a-i ajuta pe cei într-adevăr săraci din România, dar cheltuim 4 miliarde de euro numai pentru dobânzi la datoria publică", a spus Stolojan, adăugând: "Bineînţeles, ce ne recomandă OCDE este să acordăm ajutor celor care au realmente nevoie. Or, noi am ajuns în situaţia încredibilă ca în Bucureşti, oraşul cu cel mai mare venit pe cap de locuitor din România, să subvenţionăm întreaga populaţie care beneficiază de căldură prin sistemul centralizat".

Accederea în OCDE ar trebui să consolideze eforturile proprii ale României de a stabiliza situaţia economică şi cea a finanţelor publice şi ar trebui să creeze o perspectivă stabilă la ratingul pe care îl avem în prezent şi pe care am putea să-l îmbunătăţim în viitor, ne-a mai explicat Theodor Stolojan.

Printre altele, domnia sa subliniază: "2024 este un an cu toate rundele de alegeri posibile în România şi un an în care, evident, capul tuturor partidelor politice va fi blocat de aceste patru competiţii electorale. Deci noi trebuie să sperăm că acest guvern, această coaliţie va rezista şi va lua deciziile necesare pentru că sunt decizii grele care trebuie luate în România. Inclusiv cu privire la volumul veniturilor bugetare: ştim că suntem cu 10-15 puncte procentuale ca pondere a veniturilor în PIB sub media Uniunii Europene. Suntem chiar sub nivelul pe care îl are Bulgaria ca venituri în PIB, asta în primul rând ca urmare a unei colectări deficitare - evaziune mare, suntem pe primul loc în UE la evaziunea la TVA - şi în al doilea rând avem probleme serioase vizavi de structura impozitelor şi taxelor din România comparativ cu nivelul mediu din UE, unde ne tot uităm. Nu putem cu veniturile publice actuale să ducem politica socială pe care o duc statele dezvoltate din Uniunea Europeană. Trebuie să îmbunătăţim colectarea şi, în maximum doi ani, trebuie pregătit şi aplicat un nou regim fiscal în România care să înlăture ineficienţa şi mai ales inechitatea profundă. Ne plângem că avem peste un milion de salariaţi cu salariu minim pe economie, dar aceşti salariaţi, prin impozitele pe care le plătesc, subvenţionează sectoare economice întregi, printre care construcţia vilelor de lux, construcţia hotelurilor de 5 stele şi a tuturor megaclădirilor de birouri din România. Cum? Păi am scutit toţi constructorii, 350.000-400.000 de persoane, de impozit pe venit şi contribuţii. (...) De asemenea, subvenţionăm toţi IT-iştii din România care au venituri deja de aproape 2.000 de euro net, lunar. A fost necesară câţiva ani, dar nu putem să o ţinem aşa în continuare, să subvenţionăm din impozitele şi taxele plătite inclusiv de cei cu salariu minim pe economie. Aceste chestiuni trebuie rezolvate, ne-o spune şi OCDE, desigur cu alte cuvinte".

Andrei Rădulescu, economist-şef Banca Transilvania: "Procesul de negociere va dura câţiva ani, iar aderarea efectivă depinde de implementarea standardelor OCDE"

România, pe drumul către OCDE

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, arată, într-un raport, că procesul de negociere cu OCDE va dura câţiva ani, iar aderarea efectivă depinde de implementarea standardelor Organizaţiei, aspect confirmat şi de evaluarea care va fi efectuată de peste 20 de comitete. Acesta consideră că lansarea negocierilor de aderare pentru România nu surprinde, mai ales că ţara noastră s-a evidenţiat în peisajul economiilor europene prin ritmuri ridicate de creştere economică, dezvoltare şi convergenţă economică pe parcursul ultimelor două decenii.

Andrei Rădulescu arată: "Ne aşteptăm la o probabilitate ridicată ca România să devină stat membru al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică la orizontul anului 2025, aspect cu implicaţii favorabile pentru procesele de creştere economică, dezvoltare durabilă şi convergenţă economică europeană. Atragem atenţia cu privire la o serie de aspecte fundamentale din perspectiva distanţei dintre România şi nivelurile medii din sfera OCDE. Astfel, în anul pandemic 2020, PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare din România se situa la 71,3% din media Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Subliniem însă faptul că România a înregistrat o convergenţă economică cu ritmuri ridicate spre nivelul din OECD de la începutul anilor 2000 până în prezent. Astfel, în 2000 PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare din România se situa la doar 23,7% din media OCDE. Cu alte cuvinte, PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare din România (ca procent din nivelul mediu OCDE) s-a majorat de aproximativ trei ori între 2000 şi 2020".

Rădulescu subliniază decalajul dintre România şi OCDE din perspectiva ratei de ocupare a populaţiei pe segmentul 15-64 ani, care este de aproximativ 2,9 puncte procentuale la nivelul trimestrului al treilea din 2021.

Acesta mai atrage atenţia cu privire la reformele importante pe care România trebuie să le implementeze pentru aderarea cu succes la OCDE: reducerea riscului de sărăcie; creşterea competitivităţii prin educaţie şi adaptarea la noua realitate din economia reală (inclusiv la Revoluţia Digitală); ameliorarea sistemului de sănătate; reducerea gradului de poluare; adresarea barierelor din perspectiva concurenţei.

Cum arată principalele probleme ale României şi ce soluţii propune OECD

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a realizat un tablou al principalelor probleme ale României şi a lansat şi o serie de recomandări, printre care egalizarea vârstei de pensionare între bărbaţi şi femei şi creşterea vârstei de pensionare odată cu creşterea speranţei de viaţă, creşterea impozitelor pe proprietate şi renunţarea la cote reduse de impozitare, printre altele.

Acestea fac parte din ampla analiză realizată de experţii OCDE referitoare la România. Principalele probleme identificate de OECD şi recomandările adresate României sunt:

- În ciuda unei redresări economice rapide, riscurile la adresa perspectivelor economice sunt mari, în special din cauza noului val al pandemiei.

Recomandare: Reactivarea sprijinului fiscal în cazul în care situaţia economică se deteriorează, direcţionând în acelaşi timp măsurile către cei mai vulnerabili şi afectaţi.

- Deşi datoria publică este încă scăzută, ea a crescut rapid, reducând spaţiul fiscal şi crescând riscurile de finanţare.

Recomandare: Stabilirea unui plan credibil de consolidare pe termen mediu şi reducerea treptată a deficitului fiscal pentru a menţine sustenabilitatea finanţelor publice, în cazul în care redresarea se dezvoltă conform aşteptărilor.

- Capacitatea administrativă de absorbţie a fondurilor UE a fost limitată în comparaţie cu celelalte ţări, după cum se reflectă în slaba implementare a proiectelor de investiţii publice. Acest lucru ar putea afecta negativ absorbţia fondurilor NextGeneration UE, care reprezintă cheia pentru sprijinirea redresării.

Recomandare: Asigurarea unei implementări eficace a planului NextGeneration UE prin consolidarea coordonării între părţile interesate şi a mecanismelor de monitorizare.

- Presiunile inflaţioniste şi riscul ca aşteptările inflaţioniste să se deconecteze de ţinta băncii centrale s-au accentuat. Banca centrală a început să majoreze rata dobânzii de politică.

Recomandare: Continuarea creşterii treptate a ratei dobânzii de politică monetară, dacă este necesar, pentru a menţine aşteptările inflaţioniste bine ancorate în intervalul ţintă.

- Rata creditelor neperformante este probabil să crească după încheierea măsurilor de sprijin, deoarece unele firme sunt foarte îndatorate.

Recomandare: Consolidarea regimului de insolvenţă pentru a facilita restructurarea datoriilor, în special prin introducerea unor mecanisme extrajudiciare.

- Sistemul de pensii este deficitar, iar ratele de înlocuire sunt scăzute. Guvernul a început o revizuire a sistemului public de pensii pentru a restabili sustenabilitatea financiară în cadrul Planului de redresare şi rezistenţă.

Recomandare: Creşterea stimulentelor de a lucra mai mult, în special prin armonizarea vârstei legale de pensionare a femeilor cu cea a bărbaţilor şi prin creşterea acesteia în funcţie de creşterea speranţei de viaţă. Revizuirea formulei de beneficii pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, prevenind în acelaşi timp sărăcia la bătrâneţe.

- Veniturile fiscale sunt scăzute din cauza conformării slabe, ceea ce slăbeşte sustenabilitatea fiscală. Există, de asemenea, loc pentru a creşte impozitele care denaturează mai puţin creşterea, în special impozitele pe proprietate, şi pentru a lărgi baza de impozitare.

Recomandare: Continuarea modernizării şi informatizării administraţiei fiscale pentru a îmbunătăţi colectarea impozitelor, în special printr-o mai mare conformitate fiscală. Eliminarea cotelor de impozitare reduse ineficiente şi dispoziţiile fiscale speciale. Luarea în considerare a creşterii impozitelor recurente pe proprietăţi imobiliare şi scutirea celor mai sărace gospodării.

Opinia Cititorului ( 10 )

  1. Aderarea la OCDE este ... hai sa scriu o metafora... al treilea mag care l-a gasit pe Iisus in iesle abia nascut (e fortata metafora dar e buna) dupa NATO si UE!

    E usa de aur pentru inca o decada (minim) de crestere a economiei Romaniei!  

    p.s. Stiu ca nu e subiectul articolului, dar am o rugaminte pentru reporterii Bursa, daca se pot ocupa intr-un articol de acest subiect, va rog frumos: stie cineva ceva in ce stadiu mai e proiectul de lege al taxarii castigurilor din activitati bursiere integral si direct la broker fara a mai fi necesara relationarea cu ANAF pentru investitorii la Bursa? Era un proiect de genul asta in toamna 2021 si nu am mai intalnit nici o informatie legata de el.  

    E un proiect extrem de important pe timp mediu si lung pentru investitorii locali BVB.

    Multumesc, salutari!  

    1. O NOUA CIORBA REANCALZITA acum cand ROMANIA este aproape in COLAPS,adusa de IOHANNIS si "GUVERNELE LUI DE DREAPTA". Daca intram in OCDE,TARA o sa fie si mai MULSA de BOGATIILE pe care inca le mai are,iar ROMANII de rand vor deveni si mai SARACI,iar cei care ne conduc si mai BOGATI. Exemple.? Sa ne uitam ce "BOGATIE" a adus pe capul Romanilor intrarea in UE. !

      p.s. am citit si eu in presa recomandarea INFORMALA legata de marirea vaccinarii anti-covid in corelatie cu intrarea in OCDE.

      Nu e criteriu, e opinia informala a comunicatorului OCDE.  

      La nivel de criterii Romania indeplineste deja 6 criterii din total 8.  

      Deci: A NU SE BAGA IN SEAMA OPINIA comunicatorului OCDE.  

      Intre continuitatea fizica a poporului roman (asigurata de NEinjectarea cu serurile experimentale anti-covid) si OCDE e de preferat optiunea continuitati in Istorie.

      Destept poporul roman ...cand s-a gandit la introducerea in circuitul oral al expresiei " si-a luat teapa, a fost intepat " ... o adevarata forta anticipativa avand in vedere vremurile covid! :)) ....  

      numai si plecand de la declaratia din articol : (" Andrei Rădulescu, economist-şef Banca Transilvania: "Procesul de negociere va dura câţiva ani" ) imi dau seama ca povestea cu injectarea informal " obligatorie" pentru a intra in OCDE e o mare gluma!

      Va reamintesc faptul ca intre martie 2022 si apr 2023 cade (PREA LENT pentru gusturile mele, totusi) tot narativul covid si se destainuie toate malversatiunile si faptele rau-voitoare legate de creatorii si promotorii serului experimental covid!  

      Dar perioada de evaluare in vederea admiterii in OCDE e mult mai mare de 1 an.

      Deci.... chill out! ... Mai curge apa pe Dambovita si realitatile sunt lichide, se schimba!  

      " Daca intram in OCDE,TARA o sa fie si mai MULSA de BOGATIILE pe care inca le mai are"

      nu cred ca sunt de acord cu tine, eu sustin up-grade-ul circuitelor economice interne in urma intrarii in OCDE (desigur...sustin cu rezerve... daca se incepe cu obligativitatea vaccinarii anti-covid... mai bine o lasam balta! Sincer va spun!)  

      Intrarea in OCDE e spre binele Romaniei.  

    Nu vad nici un rost in existenta OCDE. Pare a fi dovada ca institutiile niciodata nu vor sa dispara. Este o institutie formata pentru planul Marshall dar care dupa ce si-a incheiat menirea a zis sa pivoteze spre partea economica si a continuat de acolo.

    Din cate vad eu singurul rost al OCDE e ca si cel al FMI-ului din anii anteriori: guvernul va avea pe cine da vina pentru ca va termina populatia: taxe si impozite mai mari, ridicarea varstei de pensionare, reducerea accesului la insolventa, cresterea dobanzii monetara firava (ca sa manance inflatia puterea de cumparare). 

    Nu vad nimic pozitiv adus de OCDE comparativ cu ce putem decide noi ca tara suverana sau pe baza restul cluburilor gen UE din care facem parte. 

    Oficialul OCDE a spus că este foarte importantă creşterea ratei de vaccinare. Foarte tare!! Daca si acest specialist ne recomanda asta, maine o gramada de oameni se vor duce la intepat.

    1. am citit si eu asta

      e o recomandare neoficiala, pur informala!  

      ca si acces in OCDE exista 8 criterii mari si late si noi deja indeplinim 6 dintre ele!  

      povestea cu " va primim in OCDE doar daca va vaccinati" e un urechism informal (si-a dat si nenea ala cu parerea sa mai alunge mustele din jurul gurii lui ca-l bazaiau de la ce mancase) ... nu poate fi considerat criteriu de admitere.  

      Intre noi fie vorba... intre a intra in OCDE si a mentine poporul asta sanatos (deci neinjectat anti-covid) AS ALEGE ORICAND A DOUA VARIANTA.

      Traim noi si faca OCDE.... dar sa si traim, sa avem continuitate ca popor.  

    O nouă marota, care ne da de lucru pentru continuarea transferului de avere/putere de la cei multi către cei alesi. Sa nu fie...

    ....Noi in OCDE ??? Imi vine sa rad ....vorba proverbului ..'cu gura pana la urechi.' Ce sa facem acolo ???,eventual sa le purtam geanta la cei bogati.....PS Tara arde si baba se piaptana..

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

18 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.8793
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8008
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0325
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7839
Gram de aur (XAU)Gram de aur272.7882

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro