România rămâne codaşa Europei la prevenţia bolilor

România încheie şi anul 2025 cu una dintre cele mai mici rate de screening din Uniunea Europeană, în ciuda apelurilor repetate ale specialiştilor şi organizaţiilor de pacienţi. Accesul la prevenţie rămâne un lux pentru milioane de oameni, în lipsa unor programe naţionale funcţionale, iar mii de români depind efectiv de iniţiative independente pentru a-şi verifica starea de sănătate, arată concluziile ediţiei a XII-a a Caravanei medicale „Nu am făcut destul”, prezentate la Senat de Federaţia Asociaţiei Bolnavilor de Cancer (FABC).

Potrivit datelor Eurostat 2025, citate de FABC: Doar 6,2% dintre femeile eligibile din România se testează pentru cancerul de col uterin, cea mai mică rată din Uniunea Europeană; Mai puţin de 10% dintre femei participă la screening pentru cancerul mamar; În cazul cancerului colorectal, rata de testare abia ajunge la 3%. Prin comparaţie, media UE depăşeşte 60% pentru aceste programe, iar unele state au acoperiri de peste 80%. „Aceste procente explică de ce România se află printre ţările cu cea mai ridicată mortalitate prin cancer din Uniunea Europeană”, avertizează FABC. Fenomenul este amplificat de disparităţile majore dintre urban şi rural: aproape 45% dintre români trăiesc la sat, unde serviciile medicale sunt rare, incomplete sau inexistente.

În lipsa unor programe naţionale active, caravanele medicale au devenit un substitut pentru politicile publice lipsă. „Pentru mii de români, caravanele medicale sunt singurul contact cu prevenţia”, afirmă Cezar Irimia, preşedintele FABC. „După 12 ani de caravane vedem acelaşi lucru: oamenii vor prevenţie, dar prevenţia nu ajunge la ei.” Datele colectate de echipele medicale arată accesul aproape inexistent la prevenţie: 62% dintre femei nu şi-au făcut niciodată o ecografie mamară sau o mamografie (în scădere de la 70% acum patru ani, dar în continuare dramatic); 24% nu au mai efectuat o investigaţie la sân în ultimii trei ani; 35% nu au făcut niciodată un test HPV sau Papanicolau; 93% dintre persoanele cu vârsta peste 50 de ani nu au efectuat niciodată un test FIT pentru cancerul colorectal. „Nu este vorba despre lipsa interesului. Oamenii vin, se informează, pun întrebări şi revin la controale. Problema este accesul dificil, distanţa, costurile, lipsa transportului sau absenţa specialiştilor”, explică Irimia.

Proiectul FABC aduce în sate echipe de medici specialişti, asistente şi voluntari. Locuitorii au acces gratuit la: analize de sânge şi urină; ecografii mamare; consultaţii urologice şi ecografii; testări pentru sângerări oculte (test FIT); evaluări ale tensiunii, glicemiei, greutăţii; chestionare de risc pentru boli cronice.

Toate sunt realizate în parteneriat cu laboratoare medicale şi organizaţii de sănătate. FABC avertizează că România rămâne „deficitară” la educaţie sanitară şi solicită: introducerea unei ore de educaţie pentru sănătate în programa şcolară; finanţarea şi implementarea programelor naţionale de screening pentru principalele tipuri de cancer; sprijin concret pentru proiectele care ajung în comunităţile izolate.