Roxana Mînzatu: Inteligenţa artificială vulnerabilizează posturile de debut

Roxana Mînzatu, vicepreşedinte executiv pentru drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire în cadrul Comisiei Europene, susţine că impactul inteligenţei artificiale asupra societăţii impune o atenţie egală cu ameninţările de securitate şi prezintă măsurile pentru pregătirea forţei de muncă, potrivit unui interviu realizat de Washington Post.

Poziţiile politice referitoare la reglementarea noilor tehnologii diferă între Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană. Preşedintele american Donald Trump respinge încetinirea ritmului de dezvoltare a inteligenţei artificiale în competiţia cu China, în timp ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicită industriei o calibrare a dezvoltării modelelor de frontieră, pe fondul dezbaterilor despre viitorul muncii şi al şcolilor. Aceste abordări divergente apar după ce laboratoarele de profil au dezvăluit în ultimele luni că tehnologia avansează într-un ritm prea rapid pentru companii, în condiţiile în care unii agenţi cibernetici scapă de sub control şi atacă informatic alte firme. Incidentele au determinat mai mulţi cercetători din Silicon Valley să avertizeze asupra riscurilor existenţiale pentru oameni, iar Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite a convocat luna trecută o reuniune la New York pe tema siguranţei inteligenţei artificiale şi a guvernanţei internaţionale, demers respins însă de Statele Unite. În acest context, oficialul european a efectuat o vizită la Washington şi New York pentru discuţii despre impactul tehnologic asupra locurilor de muncă şi educaţiei, unde a dialogat cu Yun-Hee Kim, Deputy Editor în cadrul WP Intelligence, informează publicaţia.

„Consider că îngrijorătoare este lipsa informaţiilor suficiente privind direcţia în care ne îndreptăm. Ceea ce vedem cu aceste tehnologii de inteligenţă artificială de frontieră este că întregul control aparţine câtorva companii private care inovează şi apoi implementează. Modele tot mai performante pătrund deja în economii, societăţi şi în utilizarea individuală. Ceea ce mă preocupă este că nu putem crea încă o atmosferă de predictibilitate fără a înăbuşi inovaţia, însă, având în vedere impactul masiv, este nevoie de un sentiment de predictibilitate. Consider că avem nevoie de cooperare globală, avem nevoie de guvernanţă, iar aceasta nu trebuie să vizeze doar securitatea modelelor. Desigur, aceasta are o importanţă capitală. Am văzut şi apelurile din cadrul ONU pentru siguranţa inteligenţei artificiale. Avem însă nevoie de discuţii şi despre schimbările sociale care se vor produce inevitabil”, a declarat Roxana Mînzatu, transmite sursa citată.

În chestiunea protecţiei salariaţilor din industriile expuse, pe măsură ce sistemele automate preiau tot mai multe atribuţii specifice angajaţilor aflaţi la început de carieră, Comisia Europeană mizează pe instrumente de formare continuă şi pe adaptarea fişelor de post. Datele existente nu indică în mod definitiv sectoarele cele mai expuse, însă funcţiile administrative şi poziţiile de debut prezintă o vulnerabilitate mai ridicată în faţa transformărilor tehnologice, conform datelor menţionate.

„Considerăm că schimbarea tehnologică trebuie să funcţioneze în beneficiul oamenilor, nu invers. Vrem să fim pregătiţi pentru orice va urma. Există o serie de instrumente deja lansate sau în curs de dezvoltare. Un exemplu este «uniunea competenţelor», care va sprijini oamenii pe parcursul acestei tranziţii. Investim în programe de formare, inclusiv din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii, şi construim iniţiative precum AI Skills Academies, un centru de formare finanţat de Uniunea Europeană care reuneşte companii, universităţi şi furnizori de instruire. Nu este încă foarte clar care industrii sunt cele mai expuse riscurilor şi, deşi datele nu sunt încă concludente, posturile administrative şi poziţiile de debut par mai vulnerabile. Totuşi, faptul că inteligenţa artificială ar putea prelua părţi din sarcinile de lucru, la nivel de debut sau cu experienţă, nu înseamnă că locurile de muncă vor dispărea complet. Acest lucru ar putea doar să schimbe fişa postului şi să diversifice volumul de muncă. În viitor, poate că stăpânirea utilizării modelelor lingvistice de inteligenţă artificială va deveni una dintre cerinţele bifate la angajarea unei persoane”, a afirmat Roxana Mînzatu, potrivit interviului.

Statisticile europene arată că nouă din zece locuri de muncă solicită competenţe digitale de bază, dar numai 40% dintre adulţii din Europa au participat la cursuri de pregătire anul trecut, în timp ce obiectivul comunitar prevede atingerea pragului de 60% până în anul 2030. Eforturile de instruire încep din şcoală, motiv pentru care executivul comunitar a elaborat un cadru de alfabetizare în inteligenţa artificială împreună cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi pregăteşte lansarea unui pachet educaţional în luna noiembrie pentru sprijinirea profesorilor şi a elevilor. Pentru persoanele active pe piaţa muncii, Uniunea Europeană derulează proiecte-pilot în mai multe state membre, axate pe lanţul de producţie din industria auto, care vizează tranziţia directă de la un loc de muncă la altul prin anticiparea nevoilor şi recalificarea angajaţilor înainte de intrarea în şomaj. Aceste măsuri dispun de o finanţare de două miliarde de euro dedicată competenţelor digitale prin Fondul Social European Plus şi de 23 de miliarde de euro pentru competenţe digitale şi educaţie prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, la care se adaugă 1,3 miliarde de euro prin programul Europa Digitală pentru tehnologii de inteligenţă artificială, infrastructură şi abilităţi digitale, transmite sursa citată.

„Obiectivul este simplu: oamenii trebuie să poată învăţa competenţe noi pe măsură ce locurile lor de muncă se schimbă, iar companiile trebuie să poată găsi talentele de care au nevoie. Investiţiile în tehnologie trebuie să meargă mână în mână cu investiţiile în oameni. Colaborarea este esenţială. Companiile ştiu de ce competenţe au nevoie şi pot ajuta ca formarea să devină practică şi relevantă. Guvernele aduc finanţarea, sprijină sistemele de educaţie şi se asigură că instruirea ajunge la oamenii care altfel ar rămâne pe dinafară. Niciuna dintre părţi nu poate acoperi singură deficitul de competenţe”, a explicat Roxana Mînzatu, informează publicaţia.

Referitor la riscul înlocuirii directe a angajaţilor, evaluările europene iau în calcul atât dispariţia anumitor posturi, inclusiv din categoria celor înalt calificate, cât şi apariţia unor oportunităţi profesionale noi prin transformarea sarcinilor curente. Expunerea pe piaţa muncii rămâne însă inegală, întrucât salariaţii cu acces redus la instruire întâmpină dificultăţi mai mari de adaptare, iar femeile riscă o vulnerabilitate sporită din cauza ponderii ridicate pe care o deţin în funcţiile de birou şi secretariat, conform datelor menţionate.

„Responsabilitatea noastră este să fim pregătiţi şi complet echipaţi pentru orice scenariu. Pe de o parte, da, opinia noastră este că inteligenţa artificială ar putea înlocui unele locuri de muncă, inclusiv roluri înalt calificate. Dar o mare parte din impactul său se va manifesta asupra sarcinilor pe care le îndeplinesc oamenii şi a modului în care se schimbă locurile lor de muncă. Din acest punct de vedere, ar trebui să creeze şi oportunităţi. Riscurile sunt inegale. Lucrătorii cu mai puţin acces la formare se pot adapta mai greu, în timp ce femeile ar putea fi mai expuse deoarece deţin o pondere mai mare în posturile de birou. Acest lucru face ca accesul la educaţie şi recalificare să fie esenţial. Aşadar, trebuie să pregătim oamenii înainte ca locurile lor de muncă să se schimbe şi să îi sprijinim dacă trebuie să treacă într-un alt rol. Vrem ca Europa să beneficieze de inteligenţa artificială, iar lucrătorii europeni să aibă parte de aceste câştiguri. La celălalt capăt al spectrului, dacă în cele din urmă inteligenţa artificială nu va duce la aceste schimbări masive pe piaţa muncii, vom avea un avantaj competitiv: o forţă de muncă europeană perfecţionată, diversă din punct de vedere profesional şi extrem de adaptabilă”, a subliniat Roxana Mînzatu, potrivit interviului.

Pe plan legislativ, etapa de consultare publică aferentă iniţiativei Quality Jobs Act s-a încheiat la data de 28 septembrie, iar Comisia Europeană utilizează observaţiile primite pentru definitivarea propunerii înaintea termenului de adoptare propus pentru luna decembrie. Noul act normativ urmăreşte promovarea unei utilizări responsabile a inteligenţei artificiale la locul de muncă, protecţia angajaţilor în faţa riscurilor şi menţinerea controlului uman atunci când algoritmii sunt folosiţi în procesele de management, transmite sursa citată.

„Consultarea tocmai s-a încheiat şi vom folosi aceste reacţii pentru a contura propunerea. Este prea devreme pentru a trage concluzii şi mai sunt câţiva paşi de urmat înainte de data propusă pentru adoptare, în decembrie. Obiectivul nostru este clar: inteligenţa artificială trebuie să facă munca mai sigură, mai plină de sens şi mai puţin repetitivă. Quality Jobs Act va promova utilizarea responsabilă a inteligenţei artificiale la locul de muncă, va proteja lucrătorii de riscuri şi va asigura faptul că oamenii rămân în control atunci când algoritmii sunt utilizaţi pentru a-i gestiona. Principala provocare este să cădem de acord asupra unor reguli care să protejeze lucrătorii, să ofere claritate companiilor şi să sprijine inovaţia. Aceasta înseamnă o colaborare strânsă cu angajatorii şi sindicatele pentru a ne asigura că regulile funcţionează în practică şi construiesc încredere în modul în care inteligenţa artificială este folosită la locul de muncă. Atingerea acestui tip de echilibru în legislaţie este dificilă”, a adăugat Roxana Mînzatu, conform sursei citate.