Săptămână dificilă pentru Bolojan: Guvernul îşi asumă răspunderea pe Pachetul 2

Guvernul este aşteptat, în cursul acestei săptămâni, să îşi asume răspunderea în Parlament pe pachetul doi de reforme şi măsuri fiscale, aşa cum a declarat recent premierul Ilie Bolojan.

Potrivit informaţiilor prezentate săptămâna trecută de membrii Executivului, al doilea pachet de măsuri include atât reforme structurale, cât şi ajustări fiscale, vizând pensiile speciale ale magistraţilor, administraţia publică, sănătatea, insolvenţa şi regimul fiscal, într-o încercare declarată de a aduce mai multă echitate, eficienţă şi disciplină bugetară.

Reforma pensiilor magistraţilor este, fără îndoială, una dintre cele mai aşteptate şi contestate schimbări, pentru că vizează un segment social privilegiat până acum, cu pensii considerabil mai mari decât media naţională. Noua lege stabileşte că magistraţii se vor putea pensiona doar la vârsta standard prevăzută de sistemul public, iar cuantumul pensiei va fi plafonat la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. În plus, baza de calcul va fi reprezentată de media indemnizaţiilor brute şi a sporurilor din ultimele 60 de luni, ceea ce limitează drastic posibilitatea de a creşte artificial pensia prin venituri excepţionale obţinute pe final de carieră.

Reforma administraţiei publice vine cu măsuri radicale de reducere a aparatului birocratic, vizând eliminarea a circa 40.000 de posturi, în special la nivelul primăriilor şi consiliilor judeţene, dar şi limitarea numărului de poliţişti locali, restructurarea cabinetelor demnitarilor şi introducerea unor reguli mai stricte în gestionarea veniturilor şi cheltuielilor publice. Dispare secretul fiscal asupra datoriilor către stat, primăriile vor putea condiţiona autorizaţiile şi serviciile de achitarea taxelor restante, iar circulaţia rutieră va fi legată direct de disciplina financiară a şoferilor, permisul fiind suspendat pentru cei care nu îşi achită amenzile în termen de 90 de zile.

Reforma sănătăţii propune introducerea unui mecanism de salarizare bazat pe performanţă şi finanţarea spitalelor strict în funcţie de cazurile tratate, o schimbare menită să descurajeze internările fictive şi să aducă un plus de eficienţă în gestionarea banilor publici.

În paralel, modificările la Legea insolvenţei încearcă să blocheze abuzurile şi să crească gradul de recuperare a datoriilor faţă de stat, prin accelerarea procedurilor şi prin interdicţia ca administratorii de firme intrate în insolvenţă să mai poată fonda alte societăţi timp de cinci ani.

Pachetul doi conţine şi o serie de măsuri fiscale cu impact direct asupra mediului de afaceri şi asupra cetăţenilor. Astfel, multinaţionalele cu afaceri de peste 50 de milioane de euro nu vor mai plăti impozitul minim pe cifra de afaceri, ci o taxă pe afiliaţi, iar cheltuielile deductibile ale acestor companii se vor plafona la 3%, urmând ca tot ce depăşeşte acest plafon să fie taxat cu 16%. Totodată se va introduce o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar a cărui valoare este sub 150 de euro, iar contribuţia la sănătate pentru profesiile liberale şi alte persoane fizice care obţin venituri din activităţi independente se va raporta la un plafon majorat de 90 de salarii minime brute.

Printre măsurile fiscale din acest al doilea pachet se mai numără majorarea cotelor de impozitare pentru câştigurile obţinute din tranzacţiile bursiere, la 2% şi 4%, în funcţie de perioada de timp în care au fost deţinute titlurile de valoare şi creşterea capitalului social pentru companii, la 8.000 de lei. Totodată, pe baza unui proiect de lege iniţiat de Secretariatul General al Guvernului, proiect ce face parte din pachetul 2, numărul membrilor din consiliile de administraţie ale companiilor cu capital majoritar de stat va fi redus şi vor fi diminuate indemnizaţiile aferente. Toate aceste măsuri configurează o strategie dură, menită să disciplineze cheltuielile, să reducă privilegiile, să crească gradul de colectare a veniturilor la buget şi să responsabilizeze atât cetăţenii, cât şi mediul de afaceri.

Reprezentanţii AUR au anunţat că, după ce guvernul îşi va asuma răspunderea, va iniţia o nouă moţiune de cenzură prin prisma nemulţumirilor sociale care sunt prezente în fiecare zi cu privire la măsurile dure impuse de actuala coaliţie guvernamentală PNL-PSD-USR-UDMR-Grupul Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor. Pentru ca moţiunea de cenzură să ducă la demiterea Guvernului, este nevoie de 233 de voturi pentru. În cazul în care moţiunea de cenzură este admisă, guvernul Bolojan este demis, iar pachetul doi se consideră respins de Parlament.

Dacă Guvernul trece şi de această moţiune, aşa cum s-a întâmplat şi în luna iulie, după asumarea pe primul pachet de măsuri fiscale, opoziţia parlamentară mai are o singură soluţie: contestatea pachetului doi de măsuri fiscale la Curtea Constituţională. Dacă CCR respinge contestaţia, pachetul doi de măsuri fiscale merge spre promulgare la preşedintele Nicuşor Dan.