Şapte bănci ruseşti, excluse din sistemul SWIFT

Şapte bănci ruseşti, excluse din sistemul SWIFT

A.V.
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări #Adevărul - prima victimă / 3 martie

Sursa foto: facebook.com/SWIFT

Sursa foto: facebook.com/SWIFT

Subsidiara europeană a Sberbank, cel mai mare creditor din Rusia, a fost închisă Bursa de la Moscova nu şi-a reluat operaţiunile Preţul ţiţeiului urcă puternic Ucraina a strâns 277 de milioane de dolari din vânzarea de obligaţiuni de război

Uniunea Europeană (UE) exclude şapte bănci ruseşti din sistemul de tranzacţionare SWIFT, ca parte a sancţiunilor impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, a anunţat ieri Jurnalul Oficial al UE, citat de Reuters.

Băncile, care au la dispoziţie un termen de zece zile să-şi lichideze operaţiunile SWIFT, sunt VTB (al doilea grup bancar din Rusia), Bank Otrkitie, Novikombank, Promsvyazbank, Bank Rossiya, Sovcombank şi VEB.

Un oficial UE de rang înalt a explicat că băncile de pe listă au fost alese în baza legăturilor lor cu statul rus, băncile publice fiind deja supuse sancţiunilor în urma anexării Crimeei de către Rusia în 2014.

"Toate aceste bănci au fost excluse din SWIFT din cauza legăturilor lor cu statul şi a conectării implicite la efortul de război. Am impus o interdicţie generală asupra sistemului bancar", a precizat oficialul.

Sberbank, cel mai mare grup bancar rusesc, şi Gazprombank nu au fost incluse pe listă deoarece sunt principalele canale pentru plata gazelor şi petrolului din Rusia, pe care statele UE încă le cumpără, în pofida conflictului. Dar cele două bănci sunt supuse altor sancţiuni.

Decizia de excludere a unor bănci ruseşti din sistemul SWIFT utilizat pentru tranzacţii în valoare de mii de miliarde de dolari la nivel mondial a fost anunţată sâmbătă, într-un comunicat comun, de SUA, Comisia Europeană, Marea Britanie şi Canada.

Sistemul SWIFT, care transmite mesaje între mai mult de 11.000 de instituţii financiare şi companii, nu are rival la nivel mondial, fiind un element central al sistemului financiar al lumii.

Subsidiara europeană a Sberbank, forţată să se închidă

Subsidiara europeană a Sberbank, cel mai mare creditor din Rusia, a fost închisă noaptea trecută, printr-o decizie a Băncii Centrale Europene (BCE), care a avertizat că Sberbank se confruntă cu falimentul în urma retragerilor masive din depozite, după ce Rusia a invadat Ucraina.

BCE a stabilit, la începutul acestei săptămâni, că Sberbank Europe AG, cu sediul la Viena, este în faliment sau e probabil să intre în faliment, ceea ce a determinat, luni, autoritatea austriacă de Reglementare a Pieţei Financiare (FMA) să impună un moratoriu asupra activităţilor băncii.

Marţi, cu o oră înainte ca moratoriul să expire, FMA i-a ordonat băncii să se închidă, conform deciziei BCE.

"Prin ordinul Băncii Centrale Europene, FMA a emis o decizie care îi interzice instituţiei de credit licenţiate Sberbank Europe AG să continue operaţiunile comerciale în întregime, cu efect imediat", a informat FMA.

Decizia nu afectează operaţiunile băncii în Elveţia.

Sberbank, care operează inclusiv în Austria, Croaţia, Germania şi Ungaria, avea în Europa active de 13 miliarde de euro la 31 decembrie 2020.

Scad acţiunile băncilor din Austria

În contextul mai sus menţionat, acţiunile băncilor listate la Viena au scăzut ieri. Titlurile Raiffeisen Bank International (RBI) s-au depreciat cu 3,5%, la 12,72 euro la ora locală 14.39, cele ale Erste Bank - cu 5,4%, la 27,10 euro.

Unele surse citate de Reuters au declarat că Raiffeisen Bank International analizează o posibilă ieşire de pe piaţa din Rusia, o decizie care ar face din RBI prima bancă europeană ce ar pleca din Rusia, după invadarea Ucrainei.

Bursa de la Moscova, închisă şi ieri

Banca Centrală a Rusiei a decis, ieri, să menţină închisă Bursa din Moscova pentru a treia zi consecutiv, în contextul intensificării sancţiunilor occidentale, conform Reuters.

Instituţia a precizat că va permite o gamă limitată de operaţiuni pentru prima dată săptămâna aceasta.

Marţi, premierul rus Mihail Mişustin a anunţat că Mosocova va bloca temporar vânzarea activelor ruseşti de către investitorii străini, urmărind ca aceştia să adopte o decizie "raţională", nu una determinată de "presiuni politice".

Preţul ţiţeiului creşte tot mai mult

Preţul ţiţeiului a crescut puternic şi ieri, pe pieţele externe, în contextul tensionat de la nivel global.

Cotaţia futures a barilului de petrol Brent cu livrare în luna mai a urcat cu 7,6% în a doua parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 112,96 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie s-a majorat cu 7,5% la ora locală 08.47, până la 111,21 dolari barilul.

În schimb, cotaţia aurului cu livrare în aprilie era în scădere cu 0,5%, la 1.933,80 dolari uncia (la Comex New York), iar cea spot - cu 0,7%, la 1.932,18 dolari/uncie.

Preţul grâului cu livrare în luna mai a urcat cu 7,6% la ora 08.44, la CBOT, atingând 10,59 dolari buşelul, cel al porumbului - cu 1,8%, la 7,38 dolari buşelul.

SUA vor debloca 30 de milioane de barili de petrol

Preşedintele SUA, Joe Biden, a anunţat marţi că SUA vor debloca 30 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice pentru a stabiliza piaţa după invazia Rusiei în Ucraina, transmite France Presse, conform Agerpres.

"SUA au lucrat cu alte 30 de ţări pentru a debloca 60 de milioane de barili de petrol din rezerve din întreaga lume. America va conduce acest efort, deblocând 30 de milioane de barili de petrol", a declarat preşedintele american în faţa membrilor Congresului, în timpul primului său discurs despre Starea Uniunii. Biden a adăugat că Washingtonul este "pregătit să facă mai mult, dacă va fi necesar". De asemenea, oficialul american a spus că cea mai mare prioritate a sa este să ţină preţurile sub control.

Şi ministrul japonez al Industriei, Koichi Hagiuda, a informat că statele membre ale Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA) au decis marţi să elibereze 60 de milioane de barili de petrol din rezervele lor strategice, iar jumătate din cantitatea totală va proveni de la rezerva strategică a SUA. Restul va fi furnizat de la alte mari puteri industrializate, precum Japonia şi Germania, a precizat Koichi Hagiuda.

ExxonMobil se retrage din Rusia

Gigantul petrolier american ExxonMobil a anunţat marţi că se va retrage din ultimul său proiect major din Rusia şi nu va mai investi în această ţară, urmând astfel exemplul multor concurenţi internaţionali după invazia Ucrainei, notează AFP, potrivit Agerpres.

În numele unui consorţiu incluzând filiale ale companiei ruse Rosneft, o companie indiană şi o companie japoneză, ExxonMobil gestionează din 1995 proiectul Sakhalin-1, situat în extremitatea de est a ţării, în nordul Japoniei, şi deţine 30% din active.

"Ca răspuns la evenimentele recente, începem procesul de închidere a operaţiunilor şi luăm măsuri pentru a ieşi treptat din acest proiect petrolier", a indicat grupul într-un comunicat, adăugând: "Având în vedere situaţia actuală, ExxonMobil a ales să nu investească în noi proiecte în Rusia".

ExxonMobil a subliniat că retragerea sa din ţară nu va fi imediată, precizând: "În calitate de operator al Sakhalin-1, avem obligaţia de a asigura siguranţa persoanelor, protecţia mediului şi integritatea operaţiunilor. Procesul de încetare a activităţilor va trebui gestionat cu atenţie şi coordonat îndeaproape cu partenerii în participaţiune pentru a ne asigura că se desfăşoară în siguranţă".

Sakhalin-1 este singurul proiect major la care ExxonMobil mai era prezent în Rusia. Gigantul american are birouri şi la Moscova şi Sankt Petersburg, numărând aproximativ 1.000 de angajaţi acolo.

În cel mai recent raport financiar anual, ExxonMobil şi-a evaluat activele din Rusia la aproximativ 4 miliarde de dolari, care reprezintă o mică parte din activele sale totale (217 miliarde de dolari).

Surse: Italia îngheaţă un împrumut de 500 milioane euro pentru proiectul rus Arctic LNG 2

Invadarea Ucrainei de către Rusia a determinat Italia să suspende partea sa de finanţare, de 500 milioane de euro, pentru proiectul Arctic LNG 2, în valoare de 21 miliarde de dolari, condus de producătorul rus privat de gaze Novatek, spun surse citate de Reuters.

Banca italiană de stat Cassa Depositi e Prestiti (CDP) şi subsidiara rusă a celui mai mare grup bancar italian, Intesa Sanpaolo, au convenit recent să ajute la finanţarea proiectului Novatek. Împrumutul era garantat de societatea italiană de asigurare de credite SACE, care a asigurat deja investiţii şi proiecte legate de Rusia în valoare de aproape cinci miliarde de euro.

Sursele spun că împrumutul nu a fost acordat, iar CDP şi Intesa analizează situaţia, alăturându-se astfel valului de companii care şi-au redus semnificativ legăturile cu Rusia. Discuţiile privind soarta împrumutului sunt în derulare între Intesa, CDP, SACE şi Trezorerie. Acordul rămâne în vigoare deocamdată, adaugă sursele.

Toate părţile interesate au refuzat să comenteze informaţia.

Înainte de conflicul din Ucraina, se estima că Arctic LNG 2 va fi lansat în 2023, urmând să ajungă la capacitate deplină de aproape 20 milioane tone gaze naturale lichefiate (LNG) pe an în 2026.

În noiembrie, Novatek a anunţat acorduri de împrumut cu bănci ruseşti şi străine, în valoare de 9,5 miliarde de euro, asigurând finanţarea externă necesară pentru proiect.

Acţionarii Arctic LNG 2 sunt Novatek (60%), TotalEnergies (10%), CNPC din China (10%), CNOOC (10%) şi Japan Arctic LNG (10%), un consorţiu alcătuit din Mitsui & Co, Ltd. şi JOGMEC.

Ucraina a vândut obligaţiuni de război cu un randament de 11%

Ucraina a strâns marţi 8,1 miliarde hrivne (277 de milioane de dolari) din vânzarea de obligaţiuni de război, într-un efort de strângere de fonduri al autorităţilor de la Kiev care mizează pe sprijinul global în lupta împotriva invaziei ruseşti, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

Obligaţiunile de război vândute de Ucraina au un randament de 11% şi o valoare nominală de 1.000 de hrivne (aproximativ 33 de dolari).

Vânzarea acestor obligaţiuni s-a lovit de unele dificultăţi care au complicat achiziţiile investitorilor interesaţi să le cumpere. Ministerul ucrainean al Finanţelor a tăiat accesul la pagina sa de Internet din străinătate, în ideea de a evita atacurile cibernetice. Îngrijorările cu privire la procedura de decontare şi lipsa informaţiilor a făcut ca unele fonduri internaţionale să rămână deoparte.

Confruntată cu o forţă militară mult mai mare, obligaţiunile de război reprezintă una dintre soluţiile pentru strângere de fonduri adoptate de Ucraina ca să obţină bani pentru forţele sale armate şi civili.

Banca Mondială pregăteşte un ajutor de 3 miliarde de dolari pentru Ucraina

Banca Mondială a anunţat marţi că pregăteşte un ajutor de urgenţă de trei miliarde de dolari pentru Ucraina, din care cel puţin 350 de milioane de dolari ar putea fi deblocate în această săptămână, transmite AFP, conform Agerpres.

"Pregătim un pachet de sprijin de trei miliarde de dolari în următoarele luni, începând cu (...) o deblocare rapidă de cel puţin 350 de milioane de dolari care va fi supusă aprobării Consiliului de Administraţie săptămâna aceasta", a indicat instituţia într-un comunicat dat publicităţii în comun cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Această plată va fi urmată de 200 de milioane de dolari "pentru sănătate şi educaţie", a adăugat Banca Mondială (BM).

"Suntem profund şocaţi şi întristaţi de bilanţul uman şi economic devastator al războiului din Ucraina", au subliniat BM şi FMI care intenţionează să crească "urgent" ajutorul lor pentru Kiev. "Oamenii sunt ucişi, răniţi şi forţaţi să fugă, iar infrastructurile fizice ale ţării suferă pagube masive. Suntem alături de poporul ucrainean încercat de aceste evenimente oribile", au adăugat instituţiile de la Washington.

Banca Mondială a precizat că pachetul său de ajutor va include "mobilizarea de finanţare de la mai mulţi parteneri la dezvoltare".

La rândul său, FMI a subliniat că va folosi "instrumentul său de finanţare rapidă" pe care consiliul de administraţie l-ar putea examina "chiar săptămâna viitoare".

Fondul a reamintit, de asemenea, că 2,2 miliarde de dolari vor fi deja disponibili "până la sfârşitul lunii iunie" în cadrul unui alt instrument numit "Stand-By arrangement". Acest acord este utilizat pentru a răspunde "rapid nevoilor de finanţare externă ale ţărilor şi pentru a sprijini politicile care vizează ieşirea din situaţii de criză".

Banca Mondială şi FMI se tem, totodată, de probleme economice în alte ţări. "Preţurile mărfurilor sunt împinse în sus şi riscă să alimenteze mai mult inflaţia care îi loveşte cel mai puternic pe cei săraci", au avertizat instituţiile, menţionând: "Perturbările de pe pieţele financiare vor continua să se agraveze în cazul în care conflictul persistă".

Sancţiunile anunţate în ultimele zile vor avea şi un impact economic semnificativ, au ţinut să adauge Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional.

Mexicul refuză orice sancţiuni împotriva Rusiei

Preşedintele Mexicului, Andres Manuel Lopez Obrador, a indicat marţi că exclude orice tip de sancţiuni împotriva Rusiei, opunându-se "cenzurării" presei ruse după invazia Ucrainei de către Moscova, notează AFP, conform Agerpres.

"Nu vom trece la niciun fel de represalii economice, pentru că trebuie să menţinem relaţii bune cu toate guvernele lumii. Şi dorim să fim în măsură de a putea vorbi cu părţile aflate în conflict", a spus preşedintele Mexicului, adăugând: "Nu sunt de acord cu faptul că se cenzurează media din Rusia, nici din altă ţară. Trebuie să subliniem importanţa pe care o are libertatea".

Luni, preşedintele Mexicului a exclus închiderea spaţiului aerian al ţării sale pentru companiile aeriene ruse. Compania rusă Aeroflot propune din noiembrie un zbor direct între Moscova şi Cancun, principala destinaţie turistică mexicană.

Membru al OCDE, Mexicul vine în contradicţie cu atitudinea vecinului său american şi a ţărilor europene care susţin sancţiunile diplomatice, financiare şi sportive împotriva Rusiei.

În America Latină, preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, şi-a exprimat "sprijinul puternic" pentru omologul său rus, Vladimir Putin, "condamnând activitatea destabilizatoare a Statelor Unite şi a NATO".

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a declarat că ţara sa "va continua în neutralitate" şi nu se va poziţiona faţă de invadarea Ucrainei de către Rusia.

Exporturile de gaze naturale ale Gazprom spre ţările din afara fostei Uniuni Sovietice au scăzut cu 32,6% în primele două luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2021, la 23,2 miliarde metri cubi (bcm), transmite Reuters, conform Agerpres.

De asemenea, compania rusă a informat că producţia sa de gaze s-a situat la 84,9 bcm în perioada ianuarie-februarie 2022, un nivel asemănător cu primele două luni din 2021.

În 2021, exporturile de gaze ale Gazprom în ţările din afara fostei Uniuni Sovietice au urcat în 2021 cu 5,8 bcm, la 185,1 bcm, iar producţia de gaze a crescut cu 62,2 bcm, la 514,8 bcm, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani.

Compania rusă se aşteaptă să raporteze câştiguri record pentru 2021, în urma preţurilor ridicate ale gazelor.

-----------------------

Banca Centrală a Rusiei a suspendat transferurile din conturile entităţilor fără statut de rezident din străinătate, în încercarea de a evita retragerea de fonduri din cauza sancţiunilor impuse Rusiei, a informat ieri agenţia de presă de stat TASS, citată de CNN.

"Pentru a preveni exportul de numerar de pe piaţa financiară rusă şi pentru a menţine stabilitatea financiară, Banca Rusiei a suspendat temporar transferurile către conturi bancare străine din conturi deţinute de entităţi corporative şi persoane fizice care nu au statut de rezident, din mai multe ţări", a anunţat Banca Centrală Rusă, potrivit TASS, anun ă news.ro.

"Transferurile efectuate de entităţile care nu au statut de rezident fără cont bancar sunt limitate la 5.000 de dolari sau echivalentul acestora pe lună", a mai comunicat Banca Centrală a Rusiei, potrivit agenţiei de presă.

Restricţiile nu se aplică cetăţenilor ruşi sau cetăţenilor străini din ţările care fac parte din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Decizia vine în urma sancţiunilor impuse Rusiei, care au dus la devalorizarea rublei.

------------------------------

Rubla a scăzut cu 3,9% în a doua parte a zilei de ieri, la 125,89 unităţi/euro, respectiv cu 4,5%, la 113,06 dolari, conform datelor Bloomberg.

------------------------------

Preţul gazelor în Europa a crescut şi ieri, atingând un nivel record la Bursa din Amsterdam, din cauza temerilor că sancţiunile impuse Rusiei de UE ar putea atinge livrările de profil, transmite Reuters, menţionând că unele nave care transportau gaze naturale lichefiate ruseşti îşi schimbau direcţia.

Navele ruseşti nu mai au voie să intre în porturi din Marea Britanie, a anunţat luni ministrului britanic al Transporturilor, Grant Shapps. Oficialii din unele state din UE au spus că blocul comunitar ia în considerare interdicţii asupra navelor din Rusia. Marţi, Parlamentul European a cerut închiderea porturilor din UE pentru vapoarele ruseşti sau pentru navele care merg sau vin din Rusia.

Traderii consideră că aceste informaţii arată tendinţa în domeniul transporturilor şi ar putea fi anunţată o posibilă înăsprire a măsurilor împotriva Rusiei, care furnizează aproape 40% din gazele blocului comunitar. Nu toate statele primesc livrări direct din Rusia, dar dacă ţări precum Germania, cel mai mare consumator de gaz rusesc, ar primi mai puţin din Rusia, cantitatea ar trebui înlocuită cu gaze din alte regiuni, de exemplu din Norvegia.

Ieri, la Bursa din Amsterdam cotaţiile gazelor cu livrare în luna martie au atins nivelul record de 185 euro pe tonă, depăşind precedentul record de 184,95 în decembrie 2021, conform Agerpres.

Leon Izbicki, analist la Energy Aspects, spune: "Evoluţia preţului nu se bazează pe schimbările fundamentale al echilibrului pieţei gazelor din Europa. Principala cauză a avansului semnificativ de Bursa din Amsterdam este percepţia privind o sporire a riscului sancţiunilor europene care să afecteze exporturile de energie ale Rusiei".

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

18 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.8793
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8008
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0325
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7839
Gram de aur (XAU)Gram de aur272.7882

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro