Scandal de proporţii la Casa Verde: justiţia anulează reglementările impuse de AFM

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a înregistrat în ultima perioadă mai multe eşecuri judiciare, după ce magistraţii au invalidat reglementări considerate incompatibile cu legislaţia europeană, reglementări cu incidenţă în implementarea programului Casa Verde Fotovoltaice. Cea mai recentă decizie, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în 15 aprilie 2025, a anulat parţial Ordinul 2045/2024 emis de Ministerul Mediului. Instanţa a admis cererea Trustee Capital Management IFN (instituţie financiară nebancară cu sediul în Estonia) şi a fost pronunţată în contextul în care AFM ar fi respins garanţii emise de entităţi europene autorizate, în timp ce ar fi acceptat alte garanţii cu statut juridic incert sau provenind de la entităţi controversate, conform documentelor din instanţă şi unor surse din industrie. De aceea, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti obligă prin aceeaşi decizia Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să armonizeze prevederile actului normativ - Ordinul 2045/2024 (în a cărui anexă este aprobat ghidul de finanţare a programului Casa Verde Fotovoltaice) - cu dispoziţiile comunitare privind libera circulaţie a serviciilor în Uniunea Europeană.

Această hotărâre vine după alte trei decizii favorabile aceleiaşi instituţii financiare estoniene: suspendarea în 13 decembrie 2024 unei adrese emise de BNR folosită ca temei pentru excluderea garanţiilor Trustee, suspendarea în 23 decembrie 2024 unui articol considerat discriminatoriu din Ordinul 2045 şi suspendarea integrală în 12 martie 2025 a articolului 15 din acelaşi ordin. În toate cazurile, instanţele au concluzionat că AFM a aplicat practici restrictive şi nejustificate care au împiedicat participarea unor operatori economici legitimi în programul Casa Verde Fotovoltaice.

În afara acestor decizii obţinute în instanţă de avocatul Radu Negru, reprezentant al Trustee Capital şi al unor instalatori, ecologistul Octavian Floruţa a depus plângeri penale la DNA, DIICOT şi Curtea de Conturi, prin care solicită investigarea reţelelor de interese existente în cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu. Reclamantul din aceste plângeri penale susţine că reţelele respective au fraudat bugetul AFM cu sume care se ridică la ordinul a câtorva miliarde lei.

• Laurenţiu Neculaescu, fostul şef al AFM, implicat în fraudarea banilor publici?

În centrul presupusului sistem fraudulos s-ar afla Laurenţiu Adrian Neculaescu, fost preşedinte AFM, actualmente deputat PSD. Conform informaţiilor care ar fi ajuns la DNA şi DIICOT, ca preşedinte AFM, Neculaescu ar fi direcţionat prin programele de mediu aproximativ 10 miliarde lei din bugetul total de 13 miliarde către judeţul Dâmboviţa, pentru a susţine campania sa electorală de anul trecut. Surse implicate în programul Casa Verde Fotovoltaice au afirmat pentru ziarul BURSA că Neculaescu a declarat public, într-o filmare din campania de anul trecut - videoclip pe care ulterior l-a şters - următoarele: "Am adus în Dâmboviţa tot bugetul AFM şi voi aduce şi mai mulţi când voi fi deputat. Niciun alt judeţ nu a primit atâţia bani cât am adus eu aici".

Potrivit surselor citate, direcţionarea preferenţială, subiectivă a acestor fonduri i-a asigurat victoria electorală lui Laurenţiu Neculaescu, judeţul Dâmboviţa ieşind pe primul loc pe ţară în ceea ce priveşte voturile pentru PSD, depăşind chiar şi judeţul Buzău, fieful liderului partidului, Marcel Ciolacu.

Întrebat de ziarul BURSA în legătură cu acuzaţiile care i se aduc, Laurenţiu Neculaescu ne-a declarat: "Sunt acuzat de reprezentanţii unui IFN pe care, în baza unui punct de vedere primit de la Banca Naţională a României, l-am respins din procedură, deoarece în acel moment nu avea autorizaţie sau acreditările necesare pentru a activa în piaţă ca şi garant. Pe baza acelei adrese venită de la BNR, s-a dispus eliminarea acelui IFN, după care a început un întreg proces. Referitor la afirmaţia că aş fi dat 10 miliarde lei la Dâmboviţa, în condiţiile în care întregul program Casa Verde Fotovoltaice a avut o finanţare totală la nivel naţional de 2 miliarde lei, nu am ce să mai comentez. Este clar că informaţia respectivă este eronată, iar persoanele care afirmă aşa ceva sunt plătite pentru a arunca în spaţiul public date total greşite".

Menţionăm că, din verificările efectuate, nu a reieşit suma de 10 miliarde lei alocată cu precădere judeţului Dâmboviţa. De exemplu, pentru Casa Verde Fotovoltaice ediţia din anul 2024, finanţată la nivel naţional cu 2 miliarde lei, în sesiunea desfăşurată anul trecut, înainte ca domnul Neculaescu să ajungă în Parlament, regiunea Sud-Muntenia a beneficiat de o finanţare totală de 321 milioane lei, dar vorbim despre şapte judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman. Mai mult, cu un an înainte, în 2023, bugetul total pentru aceleaşi şapte judeţe a fost de 280,9 milioane lei, în timp ce pentru perioada 2021-2022 a fost mult mai mic, dacă ţinem cont că bugetul total alocat programului la nivel naţional nu a depăşite 650 milioane lei în anul 2022.

Mai arătăm că, în 24 aprilie 2025 Guvernul a aprobat bugetul AFM pentru acest an, buget ce depăşeşte suma de 16,42 miliarde lei, fonduri care vor fi utilizate pentru finanţarea angajamentelor din sesiunile anterioare, continuarea programelor deja cunoscute, precum şi pentru lansarea unor noi iniţiative de mediu şi eficienţă energetică. Din acest buget, doar 1,5 miliarde lei sunt alocaţi la nivel naţional pentru programul privind panourile fotovoltaice.

Cu toate acestea, un fost director din cadrul AFM ne-a transmis: "Neculaescu a golit conturile pentru campania sa. Acum se cer contragaranţii cash pentru a acoperi lipsa de lichidităţi."

Referitor la aceste garanţii, sursele citate mai afirmă că, după plecarea lui Neculaescu de la AFM, continuatorul acţiunilor abuzive ar fi Adrian Corbu, actual vicepreşedinte al instituţiei publice, unul din nenumăraţii fini ai cuplului Pandele-Firea. Corbu ar fi menţinut blocajul programului privind fotovoltaicele şi ar fi continuat să solicite instalatorilor depunerea unor contragaranţii de 200.000 lei. Unul dintre aceşti instalatori a spus pentru ziarul BURSA: "Cine nu plăteşte, este eliminat, indiferent cât de bune sunt actele sale".

• Garanţii fictive şi comisioane pentru consultanţi în vederea recuperării sumelor datorate de AFM?

Mai mult, pentru a proteja întregul mecanism ce ar fi fost pus la punct în timpul conducerii lui Neculaescu, în fruntea AFM a fost numit Florin Bănică, considerat "omul de încredere" al lui Neculaescu şi al preşedintelui Consiliului Judeţean Dâmboviţa, susţin aceleaşi surse. Ele afirmă că Bănică ar fi acceptat garanţii fictive de la entităţi precum Marathon EPR, Financiar Recicling şi Eco Synergy, garanţii a căror valoare totală ar depăşi 100 milioane euro şi de care ar beneficia protectorii politici ai sistemului.

Referitor la noul preşedinte al AFM, Laurenţiu Neculaescu ne-a precizat: "Fabulaţii! Nu există aşa ceva. Nu există nicio legătură între mine şi numirea actualului preşedinte al AFM".

Sursele citate la începutul acestui articol susţin că toată starea de fapt de mai sus nu ar fi fost posibilă fără implicarea comisiei de evaluare din cadrul AFM, comisie ce numără nouă membri şi care, conform surselor citate, ar fi implementat un sistem de "consultanţă" informală, prin care dosarele respinse puteau fi acceptate contra unor comisioane. "Mi s-a spus neoficial că dacă plătesc 5.000 de euro consultanţă, dosarul meu va fi reconsiderat favorabil", ne-a transmis, sub protecţia protejării sursei, unul dintre instalatorii care au aplicat la programul Casa Verde Fotovoltaice.

În cazul în care sumele solicitate nu erau achitate, companiile de reciclare erau supuse unui amplu proces de verificare din partea instituţiei publice. Unul dintre angajaţii la nivel local al AFM, ne-a transmis că unul dintre membrii comisiei "ne spunea direct că dacă nu urmăm instrucţiunile de sus, vom fi daţi afară".

Fostul preşedinte al AFM, Laurenţiu Neculaescu ne-a spus: "Nu se putea face de către comisia de evaluare nimic din cele afirmate, pentru că majoritatea procedurii este digitalizată. Vorbim de o aplicaţie informatică gestionată de Microsoft. Practic, ca să influenţezi accederea în program, ar trebui ca să îi implici pe cei de la Microsoft, ceea ce demonstrează că persoanele care critică activitatea AFM se bazează pe fabulaţii".

Sursele citate susţin că blocarea accesului la programul Casa Verde ar fi lăsat peste 30.000 de gospodării fără sistemele promise. În aceste condiţii, mulţi beneficiari şi-ar fi achiziţionat echipamentele din fonduri proprii, contractând credite bancare pe care le plătesc în paralel cu facturile energetice. Mai mult, aproximativ 300 de instalatori au fost excluşi din program pentru că au folosit garanţii emise de instituţii financiare care aveau activitatea autorizată în alte state europene şi nu în România, dar neacceptate de către AFM în baza ordinului emis de ministrul Fechet, ordin ce a fost anulat de Curtea de Apel Bucureşti în ceea ce priveşte garanţiile financiare solicitate.

Referitor la garanţiile solicitate, arătăm că în 14 noiembrie 2024 AFM a emis un comunicat de presă în care afirmă: "Pentru a reduce riscurile legate de validitatea garanţiilor depuse de instalatori în cadrul programului, AFM a efectuat verificări stricte asupra garanţiilor bancare şi a instrumentelor de garantare furnizate de instituţiile financiare nebancare (IFN-uri). Aceste măsuri au fost necesare pentru a asigura conformitatea garanţiilor cu prevederile Ghidului de finanţare şi legislaţia naţională în vigoare, astfel încât procesul de acordare a finanţării să se desfăşoare fără întreruperi şi să protejeze fondurile publice destinate acestui program. În urma acestor verificări, AFM a constatat că anumite firme nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a emite scrisori de garanţie conforme cu cerinţele din Ghidul de finanţare. Aceste firme fie nu îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, fie sunt înscrise în Registrul Băncii Naţionale a României la secţiunea «Case de amanet». Astfel, în urma verificărilor efectuate atât la nivelul BNR, cât şi la nivelul ASF, AFM a solicitat instalatorilor care au depus garanţii neconforme ca, în termen de 15 zile, să prezinte noi garanţii conforme cu legislaţia naţională pentru a putea participa la sesiunea de finanţare din 2024".

Există chiar şi companii care se confruntă cu dificultăţi financiare, din cauza funcţionarilor AFM. Un instalator din judeţul Cluj ne-a spus: "AFM îmi datorează 1,2 milioane euro pentru lucrări efectuate în urmă cu 3 ani. Am 23 de angajaţi pe care nu mai pot să-i plătesc. Când am cerut să se efectueze plata pentru lucrările efectuate, mi s-a transmis de către o persoană din cadrul AFM că, dacă achit sub formă de consultanţă unei firme suma de 50.000 euro, o să încasez sumele integral, imediat. Consider că asta este o formă de şantaj. Am refuzat oferta şi, imediat, soţul persoanei care mi-a spus să apelez la o firmă de consultanţă mi-a trimis control şi mi-a făcut plângere la SICE (Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice), falsificându-mi procesele-verbale care au stat la baza sesizărilor".

Sursele citate mai arată că AFM ar fi introdus în contractele cu instalatorii clauze vădit abuzive care prevăd că orice acţiune în justiţie duce automat la rezilierea contractului şi includerea pe black-list în viitor. Această prevedere ar încălca flagrant dreptul constituţional de acces la justiţie şi Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, menţinând instalatorii într-o stare permanentă de şantaj instituţional, precizează aceleaşi surse.

• Mircea Fechet: "Aşteptăm decizia motivată a Curţii de Apel Bucureşti"

Criticii întregului sistem existent la AFM susţin că acest lucru nu ar fi fost posibil fără protecţia asigurată reţelei respective de către Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Sursele citate afirmă că ministrul Fechet ar fi fost informat încă de anul trecut cu privire la toate aceste disfuncţionalităţi, dar nu a luat nicio măsură. Ba mai mult, a semnat Ordinul 2045/2024 care a fost anulat parţial de Curtea de Apel Bucureşti. Surse din interiorul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor ne-au spus că domnul Fechet ar fi ignorat rapoartele primite privind distribuirea dezechilibrată a fondurilor şi privind acceptarea de garanţii fictive.

Întrebat despre această situaţie, ministrul Mircea Fechet ne-a transmis: "Referitor la decizia Curţii de Apel Bucureşti din 15 aprilie 2025, aşteptăm să ne fie transmisă cu motivarea aferentă pentru a vedea ce trebuie să facem în continuare şi ce ar trebui să modificăm în ordinul respectiv. În această procedură, ne vom consulta şi cu Banca Naţională pentru că, din ce am înţeles de la dumneavoastră, decizia se referă la garanţiile acordate de instituţii financiare ce au sediul în alt stat european şi nu în România. În ceea ce priveşte sesizările care mi-ar fi fost transmise, precizez că primesc sesizări în fiecare zi cu privire la toate activităţile derulate de Minister şi de instituţiile subordonate şi, dacă acestea mi-au fost transmise, probabil că sunt în lucru, iar, dacă nu au fost luate măsuri, probabil că situaţiile descrise în ele nu au fost confirmate în urma verificărilor efectuate".

Mai mult, domnul ministru Fechet ne-a solicitat în urmă cu zece zile să îi transmitem concret despre ce este vorba, dar nu ne-a răspuns, până la închiderea ediţiei, la informaţiile pe care i le-am transmis.

Din cele de mai sus, se pare că AFM ar fi o instituţie capturată de o reţea informală, cu ramificaţii politice, care ar fi deturnat fonduri publice de mediu în scopuri personale sau electorale. Ziarul BURSA nu spune că lucrurile ar sta aşa, dar constată că avem decizii ale unor instanţe care confirmă abuzuri administrative, dar nici AFM şi nici Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor nu par să respecte măsurile dispuse de magistraţi. În aceste condiţii, poate că ar fi necesar un control amănunţit din partea Curţii de Conturi pe aspectele semnalate în acest articol - control solicitat şi de ecologistul Octavian Floruţa. În cazul în care informaţiile de mai sus vor fi confirmate de controlul auditorilor din cadrul Curţii de Conturi, reformarea AFM şi tragerea la răspundere a celor implicaţi vor fi esenţiale pentru restabilirea încrederii publice şi funcţionarea corectă a programelor de mediu.