Schimbările climatice ucid diferit: canicula devine mai mortală, în timp ce furtunile fac mai puţine victime

Schimbările climatice amplifică frecvenţa şi intensitatea fenomenelor meteorologice extreme - de la valuri de caniculă şi incendii de vegetaţie până la inundaţii şi furtuni devastatoare. În timp ce pagubele materiale cresc constant, impactul asupra numărului de decese este mai nuanţat. Oamenii de ştiinţă atrag atenţia că efectele asupra mortalităţii diferă semnificativ în funcţie de tipul fenomenului, potrivit unei analize realizate de AFP pe baza datelor internaţionale.

La nivel global, mortalitatea asociată catastrofelor naturale a scăzut în ultimele decenii, în special în cazul furtunilor şi inundaţiilor. Însă această tendinţă pozitivă nu se regăseşte şi în cazul caniculelor, unde numărul de decese este în creştere.

Peste 2,3 milioane de persoane au murit în urma unor evenimente meteorologice extreme între 1970 şi 2025, potrivit unei analize AFP a bazei de date EM-DAT a Centrului de cercetare epidemiologică a dezastrelor (CRED), cu sediul în Belgia.

În perioada 2015-2025, bilanţul a fost de 305.156 de decese, în scădere faţă de 354.428 înregistrate în deceniul anterior. Reducerea nu înseamnă însă că fenomenele au devenit mai puţin periculoase. „Nu pentru că evenimentele nu ar fi devenit mai periculoase, ci pentru că noi am devenit mai puternici în capacitatea noastră de a le face faţă”, explică Marina Romanello, directoare executivă a programului The Lancet Countdown, care monitorizează legăturile dintre climă şi sănătate.

• Canicula, „ucigaşul tăcut” al secolului al XXI-lea

Căldura extremă este considerată un „ucigaş tăcut”, în principal pentru că efectele sale asupra sănătăţii sunt mai greu de cuantificat şi pot apărea la luni sau chiar ani după producerea evenimentelor. Persoanele vârstnice şi cele cu afecţiuni preexistente sunt cele mai vulnerabile. Anul trecut, jumătate din populaţia globului a experimentat mai multe zile decât media istorică cu o temperatură resimţită de cel puţin 32 grade Celsius, potrivit datelor Observatorului european Copernicus - un prag cunoscut pentru impactul său direct asupra mortalităţii. „Este foarte clar acum că căldura extremă a devenit mai mortală”, afirmă Theodore Keeping, cercetător la Imperial College din Londra. Potrivit acestuia, modelele climatice actuale permit atribuirea unui număr suplimentar de decese creşterilor de temperatură generate de schimbările climatice. Datele EM-DAT arată că aproximativ 61.800 de persoane au murit din cauza caniculelor în 2022, 48.000 în 2023, iar bilanţul a urcat din nou la 66.825 de decese în 2024. Specialiştii avertizează însă că aceste cifre sunt subestimate.

Conform estimărilor The Lancet Countdown, mortalitatea globală legată de căldură - definită într-un sens mai larg decât episoadele de caniculă - a ajuns la o medie anuală de 546.000 de decese în perioada 2012-2021, în creştere cu 63% faţă de anii 1990.

• Furtuni şi inundaţii: mai puţine victime, riscuri persistente

În cazul inundaţiilor şi al cicloanelor tropicale, numărul de victime a scăzut, în principal datorită îmbunătăţirii sistemelor de avertizare timpurie, consolidării infrastructurii şi aplicării unor norme de construcţie mai stricte. Între 2015 şi 2025, inundaţiile au provocat 55.423 de decese, faţă de 66.043 în deceniul anterior, iar furtunile au dus la 36.652 de victime, comparativ cu 184.237 în perioada precedentă de zece ani, potrivit EM-DAT. „Dispunem de sisteme de alertă avansate care pot salva vieţi, dar pericolul rămâne foarte ridicat”, avertizează Tobias Grimm, director ştiinţific pentru climă în cadrul companiei germane de asigurări Munich Re. Potrivit Munich Re, anul trecut catastrofele naturale au provocat 17.200 de decese la nivel global, în principal în regiunea Asia-Pacific şi în Africa. Deşi cifra este mai mare decât în 2024, când au fost raportate aproximativ 11.000 de decese, ea rămâne mult sub media ultimilor 30 de ani, de 41.900 de victime anual.

Experţii avertizează că, deşi adaptarea şi infrastructura au redus mortalitatea în multe cazuri, eficienţa acestor măsuri are limite. „Ştim cu certitudine că evenimentele climatice devin mai frecvente şi mai intense. Până acum am reuşit să aplatizăm curba mortalităţii în multe situaţii, dar există o limită atunci când aceste evenimente se succed rapid, fără timp suficient pentru recuperare”, subliniază Marina Romanello.