România se află într-o situaţie de stagflaţie, adică o economie care stagnează cu inflaţie ridicată, situaţie cauzată de cheltuielile publice scăpate de sub control în anii anteriori, iar soluţia o reprezintă reducerea acestora, susţine preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu, potrivit Agerpres.
„Vedem că în trimestrul IV versus trimestrul III a fost o scădere puternică a PIB-ului pe date ajustate sezonier, de 1,9%. Cumva era de aşteptat, având în vedere scăderea puternică a consumului în trimestrul IV. Coroborat cu ce s-a întâmplat în trimestrul III versus trimestrul II, e adevărat, e la limită. Dar că e minus, e un minus 0,1, mă rog, ajustat de la minus 0,2 în raportarea anterioară. Definiţia de manual este recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de reducere a PIB-ului. Însă, dacă ne uităm la tot anul 2025, vedem o creştere a PIB-ului de 0,6%, mai mică decât în 2024, dar, mă rog, pe plus. În această situaţie suntem. Problema e că suntem într-o situaţie de stagflaţie, adică o economie care stagnează, cu inflaţie mare, aproape de 10%. Ce a cauzat acest lucru? Politica fiscală, în special ceea ce s-a întâmplat în 2023 şi 2024, care ne-a dus la nişte deficite bugetare complet nesustenabile şi care trebuie corectate. Acum, discuţia e cum se corectează, şi cine plăteşte corecţia. Situaţia actuală fiind cauzată de creşterea cheltuielilor publice, pentru că acestea au tot crescut în ultimii 4-5 ani, acolo trebuie corectat. În ultimii patru ani am avut cel puţin un episod, dacă nu chiar mai multe de majorări de taxe în fiecare an şi de fiecare dată erau promise şi reduceri de cheltuieli publice, care nu se întâmplau. Deci soluţia este reducerea deficitului prin reducerea cheltuielilor, pentru că cheltuielile ne-au adus în această situaţie, acolo trebuie să fie şi corecţia", a declarat Adrian Codirlaşu, conform agenţiei de presă.
Preşedintele CFA România a afirmat că majorarea ratei de dobândă nu ar ajuta economia, subliniază sursa citată.
„Orice altă soluţie fie cauzează mai multă recesiune, fie generează mai multă inflaţie. De exemplu, dacă creştem taxele în continuare, s-a văzut asta în trimestrul III din anul trecut, reducem puterea de cumpărare şi generăm inflaţie, şi tot avem scădere economică. Dacă majorăm rata de dobândă, reducem inflaţia, dar avem o scădere economică şi mai mare. Dacă reducem cheltuielile publice, da, economia nu are cum să crească, însă măcar nu mai generăm inflaţie suplimentară şi nu reducem puterea de cumpărare. Deci soluţia este fiscală. Politica fiscală ne-a adus în situaţia asta, a redus eficienţa politicii monetare, pentru că politica fiscală prociclică duce la reducerea eficienţei politicii monetare. Deci soluţia este fiscală, adică reducerea în continuare a deficitului prin reducerea cheltuielilor publice. Şi, bineînţeles, o gură de oxigen pentru economie o reprezintă fondurile europene, care cred că sunt esenţiale în acest an, însă primirea acestora depinde şi de realizarea reformelor pe care ni le-am asumat", a transmis Codirlaşu, subliniază Agerpres.
Sursa menţionată adaugă că referitor la posibilitatea unei scăderi a PIB-ului şi în primul trimestru din acest an, preşedintele Asociaţiei CFA România a precizat că trebuie aşteptate datele privind consumul.
Codirlaşu explică: „Acum, dacă ne uităm la consum, vedem în octombrie şi noiembrie o scădere puternică, iar în decembrie acesta a revenit. Scăderea din decembrie este mult mai mică, undeva la 1,6% pe date brute faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, de la aproape 5% în lunile precedente. Deci vedem o anumită revenire a consumului. Ce a cauzat-o? Probabil ştim că în decembrie veniturile sunt mai mari. Deci, probabil, această creştere temporară a veniturilor s-a reflectat în consum. Poate am trecut de această perioadă mai dificilă pentru consum. Asta trebuie ca luna ianuarie să confirme, când va dispărea acel plus de venituri. Ne vom reîntoarce la o reducere în termeni reali a veniturilor şi vedem cum reacţionează consumul în ianuarie. Dacă se menţine ceea ce s-a întâmplat în decembrie, înseamnă că am depăşit situaţia cea mai dificilă şi s-ar putea măcar să stagneze economia în trimestrul I. Dacă însă ne întoarcem la o scădere a consumului de 4% sau 5%, s-ar putea ca şi în trimestrul 1 să fie tot un minus pe partea de creştere economică. De aceea spun că, dacă generăm inflaţie ca să reducem aceste dezechilibre, reducem puterea de cumpărare şi tot în recesiune ajungem. Deci, cum spuneam, măcar reducând cheltuielile publice nu generăm inflaţie şi lăsăm mai mulţi bani sectorului privat pentru a putea reporni economia", conform Agerpres.


















































1. fără titlu
(mesaj trimis de wes în data de 13.02.2026, 12:32)
Asta-i toata ziua cu Slava-n gura si vorbeste de reducerea cheltuielilor publice! Hai, sictir!
1.1. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 13.02.2026, 12:46)
...
2. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 13.02.2026, 12:44)
...
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2026, 12:49)
asta a facut argentina, milei, tu scazi cheltuielile statului, apoi scad dobanzile, apoi scazi si din taxe sa lasi banii in mana la oameni, cresterea vine din investitii private.