SEMINARUL EU-COFILE 2015Este macrostabilitatea condiţie fundamentală a creşterii economice sustenabile?

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 18 noiembrie 2015

Este macrostabilitatea condiţie fundamentală a creşterii economice sustenabile?
CĂLIN RECHEA

Macrostabilitatea reprezintă un obiectiv determinat de lecţiile crizei, iar Comitetul Naţional de Supraveghere Macroprudenţială (CNSM) este un pilon fundamental al noului cadru de politici macroeconomice, este de părere Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Reprezentanţii Băncii Centrale, prezenţi, ieri, la masa rotundă cu tema "Macrostabilitatea - condiţie fundamentală a creşterii economice sustenabile", desfăşurată în cadrul seminarului EU-COFILE, au subliniat că CNSM nu este o instituţie care dictează guvernului politici în acest sens, ci doar face recomandări, a căror primire trebuie confirmată de către guvern, care trebuie să îşi asume întreaga responsabilitate pentru aplicarea sau neaplicarea recomandărilor.

Viceguvernatorul Bogdan Olteanu a declarat că CNSM reprezintă un cadrul instituţionalizat de colaborare între BNR, ASF şi guvern, iar rapoartele anuale ale instituţiei sunt un instrument suplimentar pentru controlul parlamentar asupra guvernului. De asemenea, rapoartele CNSM sunt şi instrumente pentru evaluarea performanţei, atât a BNR, cât şi a ASF.

La rândul său, Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR, a atras atenţia că existenţa unei astfel de instituţii nu înseamnă eliminarea crizelor viitoare, dar poate asigura pregătirea răspunsului în faţa acestora.

Tot în contextul dezbaterilor privind macrostabilitatea, Lucian Croitoru a declarat că băncile de dezvoltare sunt instituţii financiare care ajung, mai devreme sau mai târziu, să producă pierderi pentru contribuabili.

Pe fondul respingerii în Senat a proiectului de lege privind crearea CNSM, viceguvernatorul Bogdan Olteanu şi-a exprimat încrederea că argumentele în favoarea sa vor fi mai convingătoare în faţa Camerei Deputaţilor, la fel cum au fost în Comisia de Buget-Finanţe a Senatului.

În prezent, la nivel european, doar România, Spania şi Italia nu au legi aprobate pentru crearea comitetelor de supraveghere macroprudenţială.

Şi în opinia preşedintelui executiv de la Alpha Bank, Sergiu Oprescu, rapoartele CNSM reprezintă un "instrument de bord" suplimentar pentru Parlament, dar şi un mecanism de responsabilizare şi creştere a transparenţei în procesul decizional al autorităţilor.

Proiectul privind darea în plată a locuinţei îi îngrijorează pe bancheri

Inevitabil, în cadrul discuţiilor de ieri, a fost abordat şi subiectul Legii dării în plată a garanţiilor ipotecare ca mijloc de stingere completă a datoriilor către o bancă. După ce a amintit de rata ridicată a solvabilităţii din sistemul bancar, conducătorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR a avertizat cu privire la efectele negative ale unei astfel de legi, mai ales ca urmare a caracterului ei retroactiv.

Eugen Rădulescu a precizat că este greşită invocarea unei directive europene de către susţinătorii legii, deoarece directiva prevede doar posibilitatea stingerii în acest fel a datoriilor, dar numai pentru contractele viitoare.

Adoptată în forma actuală, legea dării în plată ar conduce la pierderea totală a încrederii investitorilor, cu efecte deosebit de distructive asupra procesului de intermediere financiară. Participanţii la seminar au mai subliniat şi dificultatea estimării consecinţelor depline ale legii, pe lângă efectele imediate, cum sunt pierderi majore în sistemul bancar sau declanşarea unei crize pe piaţa imobiliară.

Iniţiativa legislativă privind darea în plată a locuinţei a fost, ieri, pe ordinea de zi în Comisia juridică din Camera Deputaţilor, însă nu a fost discutată pe fond, după cum ne-a spus deputatul liberal Cătălin Zamfir, iniţiatorul proiectului.

Domnia sa ne-a precizat că dezbaterea finală din comisia de specialitate a fost amânată pentru săptămâna viitoare, având în vedere situaţia politică actuală.

În esenţă, iniţiativa legislativă permite unui debitor care are unul sau mai multe imobile expuse unei executări silite să transfere de bună voie la creditor dreptul de proprietate asupra imobilului/imobilelor, în schimbul ştergerii restului datoriei, după cum ne-a explicat, recent, avocatul Gheorghe Piperea, care a lucrat la realizarea proiectului. Potrivit avocatului, procedura se derulează la notar, instanţele intervenind numai în caz de contestaţii asupra procedurii (nu şi asupra dreptului debitorului la eliberarea de datorie) şi numai dacă creditorul ignoră cu rea-credinţă oferta debitorului de dare în plată cu efect liberatoriu.

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) atrage atenţia asupra faptului că, dacă va fi promulgat în actuala formă, acest proiect de lege va produce efecte grave, cu consecinţe negative ireversibile cuantificate în instabilitatea prelungită a sistemului bancar şi reducerea drastică în viitor a accesibilităţii creditelor imobiliare şi ipotecare pentru consumatorii din România.

Gheorghe Piperea conchide că proiectul de lege reprezintă, de fapt, transpunerea, în legislaţia noastră, a Directivei Europene care priveşte creditele imobiliare pentru locuinţă.

Camera Deputaţilor este for decizional.

GALA BURSA 2022
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

28 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9266
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7043
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9892
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6863
Gram de aur (XAU)Gram de aur266.5349

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro