Guvernul de la Belgrad a cerut autorităţilor americane o nouă amânare, cea de-a patra, de la regimul sancţiunilor pentru compania petrolieră Naftna Industrija Srbije (NIS) din Serbia, al cărei pachet majoritar de acţiuni este deţinut de firmele ruseşti Gazprom Neft şi Gazprom, a informat marţi ministrul Energiei din Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic, potrivit Agerpres, de la care menţionăm următoarele..
În data de 10 ianuarie, Trezoreria americană a impus sancţiuni sectorului petrolier rusesc şi a avertizat Gazprom Neft că are la dispoziţie 45 de zile pentru a ieşi din acţionariatul NIS. Până acum, NIS a obţinut trei amânări ale termenului limită, ultima urmând să expire în data de 27 iunie. Compania sârbească a cerut o nouă prelungire în data de 20 iunie.
"Perturbări suplimentare în lanţurile de aprovizionare, combinate cu posibile sancţiuni împotriva NIS, ar putea pune în pericol securitatea energetică a Serbiei în cel mai grav mod posibil şi ar putea afecta cetăţenii noştri şi întreaga regiune", a precizat Dubravka Djedovic Handanovic.
Aceasta a adăugat că Serbia se confruntă cu incertitudini şi majorări de preţuri pe piaţa petrolieră mondială, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.
Statul sârb deţine o participaţie minoritară de puţin sub 30% din acţiunile Naftna Industrija Srbije, cea mai tranzacţionată companie la bursa de la valori de la Belgrad.
Principala rafinărie NIS, amplasată la Pancevo, la est de capitala Belgrad, are o capacitate anuală de 4,8 milioane de tone şi acoperă majoritatea necesităţilor ţării vecine, iar sancţiunile i-ar putea pune în pericol aprovizionarea cu ţiţei.
NIS importă aproximativ 80% din necesarul său de ţiţei prin intermediul conductelor operate de firma croată Janaf, iar restul este asigurat de producţia de petrol realizată în Serbia.
Opinia Cititorului