SONDAJ AAFBR:Majoritatea analiştilor financiar-bancari estimează că inflaţia va depăşi 8% în 2022


Companii / 14 aprilie

Majoritatea analiştilor financiar-bancari estimează că inflaţia va depăşi 8% în 2022

Majoritatea analiştilor financiar-bancari sunt de părere că inflaţia va depăşi 8% în 2022 şi că există un risc moderat spre ridicat pentru a intra în stagflaţie, conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), se arată într-un comunicat de presă.

"Vizibilitatea asupra perspectivelor economice este mult mai redusa în contextul războiului din Ucraina,. Cu toate acestea, este important să urmărim îndeaproape tendinţele economice şi să facem acest exerciţiu de estimare cel puţin pe termen scurt asupra aspectelor macroeconomice cheie. Aşadar, peste 85% din membrii AAFBR sunt de părere că inflaţia vă depăşi 8% în anul 2022 şi că exista un risc moderat spre ridicat pentru a intra în stagflaţie. Rata de politica monetara este anticipata să crească spre 4% de către aproape jumătate din participanţii la sondaj şi chiar să tinda spre 5% de către circa o treime din participanţi, având în vedere necesitatea contracarării inflaţiei ridicate. Conform ultimei raportări a INS, inflaţia a atins nivelul de 10,2% în luna martie 2022, comparativ cu martie 2021, acesta fiind cel mai ridicat nivel din 2004 până în prezent. De asemenea, tendinţă cursului valutar EUR/RON este în creştere, fiind estimată depăşirea nivelului de 5 RON pentru 1 EUR în anul 2022. În aceste condiţii, creşterea economică este estimată să încetinească semnificativ în anul curent, putând ajunge la 0-2% în viziunea a 38% dintre respondenti sau chiar la recesiune în perspectiva a 7% dintre respondenti. La momentul realizării sondajului, peste 90% din respondenti se aşteptau la o tendinţă stabilă sau în creştere a sancţiunilor economice cu privire la Rusia şi au existat păreri polarizate în privinţă procesului de accelerare a obţinerii de energie din surse regenerabile în Romania, fiind o tendinţă mai mult stabila pe termen scurt", a declarant Daniela Ropota, Presedinte AAFBR.

Ciprian Dascălu, membru AAFBR, a subliniat că la începutul acestui an, consensul aşteptărilor era înclinat spre o încetinire a creşterii economice, inclusiv din efectul de carry-over, şi pe o accelerare a ratei inflaţiei.

"Între timp, izbucnirea războiului în Ucraina a exacerbat ambele riscuri. Astfel, vedem o încetinire şi mai pronunţată a creşterii PIB real, pe fondul impactului indirect al blocajelor de pe lanţurile de producţie europene, deteriorarea încrederii în economie şi erodarea mai pronunţată a venitului real disponibil datorita unei inflaţii mai ridicate. De la începutul anului şocurile inflaţioniste de natura ofertei s-au amplificat anulând practic efectul masurilor guvernului de temperare a creşterii de preturi la produsele energetice. Mai mult, vedem o transmisie mult mai rapida a preturilor energetice în preturile de baza, creşterile reale ale veniturilor populaţiei din ultimii ani permiţând companiilor să îşi trasfere costurile mai ridicate de producţie în preţul final fară a afecta semnificativ cererea pentru produsele lor. Inflaţia de baza a atins 7.0% în martie şi ar trebui să conducă la o majorare mai ampla a ratelor de dobândă de către banca centrala fata de ce anticipam în urma cu un trimestru. Având în vedere presiunile inflaţioniste ridicate, este de aşteptat ca banca centrală să menţină stabilitatea cursului de schimb al leului, care are un rol important şi în ancorarea anticipatiiilor inflaţioniste. Scenariul de bază este bazat pe ipoteza că războiul din Ucraina nu se vă prelungi mai mult de un trimestru. Recent, pieţele financiare globale încorporează un risc semnificativ de recesiune. Pe de alta parte, este probabil un program de susţinere a revenirii economice la nivel european similar celui post-Covid, care avea rolul să echilibreze balanţa riscurilor asociate prognozei macroeconomice", a adăugat acesta.

"Economia mondială a suferit două şocuri importante în ultimii 3 ani, de natură diversă, care au fragilizat-o în mai multe puncte. Primul a marcat forţat sfârşitul ciclului economic început după criza din 2008, al doilea a întrerupt o recuperare care oricum avea multe necunoscute. Ultimele 3 momente de cotitură recente ne-au dat o lecţie despre punctele sensibile ale sectorului financiar global (2008), despre riscurile din domeniul medical (2020) şi despre tensiunile geopolitice (2022) care mocneau de ceva timp. Toate au generat reforme, eforturi de reconstrucţie şi schimbări strategice tectonice cu răspuns imediat în creşterea costurilor din economia în plin proces de rearanjare. Aceste fricţiuni vor tine inflaţia peste tintă de 2.5% pe termen mediu. Creşterea economică şi implicit bunăstarea vor depinde de cât de bine vom răspunde la provocarea fondurilor europene, dar şi de cât de bine vor colabora şi se vor calibra între ele instituţiile statului", a declarat Mihaela Mandroiu, membră AAFBR.

De asemenea, Iulia Corlanescu, membră AAFBR, a declarat: "România se confruntă din nou cu o criză, doar în aparentă apărută pe canalul inflaţionist. Inflaţia ridicată este doar un simptom, economia românească fiind într-o criză mult mai profundă, cu probleme structurale mai vechi, respectiv un model de creştere economica bazata pe consum, preponderent din import. Peste acestea se suprapun blocajele din lanţurile de aprovizionare apărute în perioada pandemiei şi care persista, afectând producţia la nivel local şi global, dar şi conflictul din Ucraina. Astfel, economia României vă încetini anul acesta atât ca urmare a costurilor de producţie ridicate cât şi a încetinirii consumului populaţiei şi companiilor. Inflaţia probabil se vă menţine cu doua cifre până la finalul anului, că efect al creşterii puternice a preţurilor la energie, gaz, materii prime şi alimente, urmând să scadă către intervalul ţintit de BNR în anul 2023. Pentru o creştere economica sănătoasă în următorii ani este esenţială atragerea celor 30 de miliarde de euro fonduri europene disponibile prin PNRR, dar şi folosirea lor pentru finanţarea de proiecte care să vizeze problemele structurale şi modernizarea economiei."

Florian Libocor, membru fondator AAFBR, a precizat: "Realitatea economică indică faptul că fragilitatea echilibrului cadrului macroeconomic creste. În discuţie pot fi aduse elementele de noutate precum dinamica preturilor, dezechilibrele gemene, datoria publica şi, în consecinţă, nevoia categorica de a reface spaţiul de manevra al politicilor economice. Mă refer la spaţiul/marja de manevră a politicii monetare şi a celei fiscal-bugetare, a fortiori. Dinamica preturilor a intrat în zona de două cifre (a depăşit 10%) încă din primul trimestru, în pofida majorităţii aşteptărilor. Este posibil să vedem un soc în acest trimestru (o inflaţie în intervalul 12-15%) înainte de intrarea în faza de corecţie/scădere. Deficitul extern a crescut cu circa 56% în primele doua luni ale anului, în comparaţie cu aceeaşi perioada a anului precedent (în condiţiile unui deficit comercial în creştere cu 65 %). Deficitul intern a fost de doar 0,7% în primele doua luni. Un rezultat notabil. Raportarea execuţiei bugetare se face însă la un PIB de 1.314,5 mld ron (expresie a unei creşteri economice de 4,3% în 2022). Datoria publica este la un nivel de 50,6% din PIB în primele doua luni ale anului 2022 şi este prognozata a ajunge la 49,9% din PIB la finalul anului (pe o creştere a PIB de 4,3%).

Un exerciţiu simplu (care trebuie să rămână totuşi un exerciţiu ce nu poate fi privit că fiind o prognoză), arată că la un ritm de creştere de 0,4 puncte procentuale pe luna (creştere în luna februarie fata de luna ianuarie) soldul ar ajunge la circa 54,6% din PIB. Repet este doar un exerciţiu. Poate fi, pe de alta parte, un bun reper daca privim puţin în urmă. În 2020, primul an de pandemie, datoria publica a crescut cu circa 12 procente (de la 35,3% la 47,4% din PIB). Ce avem în comun în cele doua momente: i) - o criza neprevăzută (greu de estimat că impact şi durata) şi îi) - rupturi în lanţurile de aprovizionare şi şocuri de oferta (vizibile, chiar accentuate şi acum). Acum mai avem şi fenomenul creşterii preturilor energiei şi gazului. În acest moment se discută despre necesitatea continuării politicilor/măsurilor de susţinere pentru economie. PNRR este văzut că un panaceu şi cred că aceasta nu este neapărat o abordare buna. Aceasta deoarece PNRR în ansamblul lui are capacitatea de a ajuta financiar, dar şi statele vizate trebuie să aibă capacitatea de a accesa aceste finanţări/fonduri. Mai mult, aceste planuri (PNRR) au fost concepute pentru un context care nu a inclus şi evenimentele recente.

În actualul context inflaţionist global (inflaţia nu a crescut doar în România), reacţia fireasca a politicii monetare nu poate fi decât una restrictiva, stabilitatea preturilor fiind esenţială pentru a reface echilibrele şi implicit stabilitatea economiei. Canalul pe care urmează a se transmite stimulul economic rămâne, prin urmare, cel fiscal-bugetar. În aceasta zona se poate considera că spaţiul de manevra exista deoarece Romania încă respecta criteriul Maastricht privind datoria publica (60% din PIB). Ei bine aceasta marja de 10% este irelevanta şi este impropriu să o numim spatiu fiscal ex abrupto. Aşa cum a fost definit (FMI, 2017) spaţiul fiscal este capacitatea autorităţii fiscal-bugetare de a stimula economia, fară a duce datoria publică într-o poziţie nesustenabilă şi menţinând simultan capacitatea de a accesa pieţele financiare (un rating investional şi implicit încredere). În aceste condiţii poţi utiliza canalul fiscal pentru a stimula economia, fie prin reducerea taxelor, fie prin creşterea cheltuielilor, fie ambele. Alegerea unei pârghii (oricare ar fi aceea) este însă mult mai facila când rulezi un deficit în limita Maastricht şi ai venituri fiscale macar în zona a 35 - 37% din PIB, daca nu în proximitatea mediei UE (cca 40% din PIB, înainte de pandemie). Cât priveşte criteriul Maastricht privind poziţia bugetara, nu este imperios necesar, însă doresc să reiterez o opinie mai veche. A rula un deficit de 3% din PIB nu este expresia unei stări de echilibru al bugetului ci a unui dezechilibru bugetar maxim acceptat. În concluzie, în atare condiţii, exista trei certitudini: i) - mă aştept că ciclul restrictiv al politicii monetare să continue încă 3-6 luni; îi) - nu stiu până unde poate merge impulsul unei politici fiscale expansioniste, cata vreme a fost preponderent pro-ciclica, anulandu-şi spaţiul fiscal; iii) - nu stiu cât de relevanta ar fi acum stimularea cererii agregate, cata vreme problema de rezolvat sunt şocurile de oferta."

La chestionar au răspuns un număr de 55 membri AAFBR în perioada 22 martie - 8 aprilie 2022.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

10 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.9132
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8027
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0576
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8083
Gram de aur (XAU)Gram de aur277.1595

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro