SONDAJ PROLEMN:95% din sectorul lemnului crede că direcţia politicilor publice este greşită

S.B.
Miscellanea / 17 februarie

95% din sectorul lemnului crede că direcţia politicilor publice este greşită

Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn a luat pulsul sectorului printr-un chestionar prin care a cerut feedback-ul profesioniştilor din domeniul pădurilor şi industriei lemnului, sondaj susţinut şi de Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România şi distribuit şi de Fordaq- Comunitatea Forestierilor, pentru o reprezentativitate cât mai largă.

La chestionar au răspuns 189 reprezentanţi ai unor companii de pe întregul lanţ valoric al lemnului, ceea ce face ca rezultatele să aibă un grad ridicat de reprezentativitate pentru întreaga ramură a economiei bazată pe lemn.

Aproximativ jumătate din răspunsuri au venit dinspre industria de prelucrare a lemnului- alte activităţi decît producţia de mobilă, 19,6% din cadrul sectorului de exploatare a lemnului, 15% din industria mobilei şi 9% din silvicultură. Au fost reprezentate şi companii mari şi foarte mari, dar concomitent 60% dintre respondenţi reprezintă companii cu o cifră de afaceri mai mică de 1 milion de Euro anual. Răspunsurile sunt foarte omogene, varianţa acestora este foarte mică după domeniu de activitate principal şi dimensiunea companiei, ceea ce dă obiectivitate maximă tendinţelor.

Politici publice greşite în plină criză artificială a preţurilor

Întrebările chestionarului au sondat percepţia asupra situaţiei din piaţă, confruntată cu preţuri foarte mari la materialul lemnos, pe întregul lanţ. Preţul mediu al lemnului la licitaţiile organizate de RNP- Romsilva pentru produse principale -producţia anului 2022 a crescut de peste 2,5 ori ! Aceste creşteri se transmit deja , pe lanţul valoric , până la consumatorul final: preţuri dublate la cheresteaua de răşinoase, creşteri de 60-70 % la peleţi, preţuri dublate la OSB, 40-50 % la PAL, 30-60 % la mobilă.

Sondajul AIL - Prolemn a încercat să determine dacă lipsa de materie primă şi preţurile enorme sunt determinate de mecanisme economice normale, de raportul dintre cerere şi ofertă şi tendinţele pieţelor internaţionale, sau sunt un rezultat artificial, efectul politicilor publice şi deciziilor administrative care au afectat sectorul în ultima perioadă.

Răspunsurile au fost grăitoare. Aproape 90% dintre respondenţi (89,4%) consideră că avem o criză artificială a lemnului în acest moment iar 95,8% cred că direcţia politicilor publice pentru sector este greşită!

Trei sferturi dintre respondenţi au achiziţionat sau exploatat mai puţin lemn decât anul trecut cu mai mult de 10%. Dintre aceştia, jumătate au achiziţionat sau exploatat mai puţin cu minim 30% !

Pe întregul lanţ valoric , doar 20% dintre respondenţi au stocuri normale de materie primă. Îngrijorător - 55% dntre companiile respondente arată că nivelul redus al stocurilor crează incertitudini cu privire la capacitatea de onorare a contractelor.

Efecte economice şi sociale ale crizei

Companiile din sectorul pădure-lemn au în acest moment aproximativ 150.000 de angajaţi şi o cifră cumulată de afaceri de peste 7,1 miliarde de Euro. Contribuţia sectorului la formarea PIB este de aproximativ 3,5%, iar prin exporturile de produse cu valoare adăugată extrem de ridicată contribuie cu 3,5 miliarde de Euro net la balanţa comercială a României.

Dar criza va afecta acest sector dinamic şi vital al economiei, cu efecte dezastruoase în plan social.

Din cauza stocurilor reduse şi a dificultăţilor de aprovizionare cu resursă, aproximativ 61% dintre respondenţi au previzionat că vor suferi în viitorul apropiat o reducere semnificativă a producţiei. Unul din cinci (19% din total) estimează o reducere drastică a activităţii, cu cel puţin 50%.

Producţia redusă va atrage disponibilizări şi închideri de unităţi de producţie, care vor afecta comunităţile din zonele dependente de pădure, unele dintre cele mai dezavantajate zone din ţară. Peste 80% din respondenţi au arătat că vor apela la reducerea personalului pentru a compensa lipsa materiei prime, iar 25% din total previzionează închiderea de capacităţi de producţie (secţii, puncte de lucru).

Solicitările sectorului, în ordinea priorităţilor

Chestionarul a solicitat opinia şi în privinţa măsurilor care se impun pentru depăşirea acestui moment de criză. În ordinea preferinţelor exprimate de respondenţi, cele mai importante măsuri pe care factorii de decizie le pot lua sunt următoarele:

Ministerul Mediului trebuie să modifice OM 1947/2021 privind procedura de revizuire a amenajamentelor silvice, astfel încât procedura să se aplice pentru viitor şi să nu afecteze volumul de masă lemnoasă disponibil în piaţă (64,6%)

RNP - Romsilva să ofere masă lemnoasă în piaţă la nivelul posibilităţii de recoltă stabilită de amenajamentele silvice (56,1%)

O finanţare corectă a domeniului pădurilor în Planul Naţional Strategic, de minim 5%, la nivelul median al alocării din statele europene (50,8%)

Cătălin Tobescu, Preşedinte Asociaţia Industriei Lemnului- Prolemn: " În industria lemnului asistăm la o criză artificială de resursă de lemn indusă de politicile publice pentru sectorul forestier greşit direcţionate, o criză care a început în primăvara anului trecut prin implementarea SUMAL 2.0, s-a amplificat în toamnă sub efectul deciziei de revizuire retroactivă a avizelor de mediu pentru amenajamentele silvice reglementată prin OM 1947/2021 şi a devenit dramatică în condiţiile unei oferte de masă lemnoasă oferită la licitaţiile principale de către RNP- Romsilva redusă cu 40 % faţă de anii anteriori. Industria lemnului nu poate face faţă unei creşteri artificiale a preţurilor de 2.5 ori pentru resursa de lemn şi mai ales lipsei de resursă. Capacităţile de producţie se redimensionează la resursa fizic existentă.Am asistat şi asistăm la închideri de capacităţi de producţie mari, dar decidenţii nu au perceput anvergura crizei. Acest sondaj arată fără echivoc anvergura crizei şi măsurile simple care trebuiesc luate. În final, costurile crizei artificiale de resursă de lemn vor fi plătite de toţi consumatorii de produse din lemn - iar aici se regăseşte într-un fel sau altul toată populaţia României, de la consumatorii de lemn de foc, cherestea, ambalaje, materiale de construcţii până la mobilă. Dar sunt şi costuri sociale ridicate- a se vedea disponibilizările de personal şi chiar costuri de mediu care sunt ignorate. Dacă folosim mai puţin lemn , vom folosi mai mult plastic, beton şi ciment şi vom arde mai mult cărbune, cu efectele binecunoscute!"

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

27 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.1379
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1954
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5513
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8751

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro