Sprijinul occidental pentru Ucraina: cât costă menţinerea Kievului pe linia de plutire

Sprijinul militar şi umanitar acordat în ultimii ani Ucrainei reprezintă cel mai amplu efort occidental de susţinere a unei ţări aflate sub agresiune după Războiul Rece. Vorbim despre un mix de armament, muniţie, instruire, finanţare bugetară, ajutor de urgenţă, primire de refugiaţi şi mecanisme economice concepute să ţină Ucraina în picioare, în timp ce Rusia încearcă, metodic, să o scoată din priză, energetic, logistic, instituţional şi demografic.

Per total, potrivit datelor Consiliului UE, sprijinul blocului comunitar pentru Ucraina constă în: 103,3 miliarde euro în sprijin financiar, economic şi umanitar, 69,3 miliarde euro în sprijin militar, 17 miliarde euro pentru sprijinirea refugiaţilor în interiorul UE şi 3,7 miliarde euro provenite din veniturile generate de active ruseşti imobilizate. În aceeaşi logică de „ţinere a statului în viaţă”, între 2022 şi 2026, UE a acordat 43,3 miliarde euro asistenţă macrofinanciară (împrumuturi şi granturi) pentru Ucraina, pentru a-şi plăti, lună de lună, funcţiile elementare ale societăţii.

Mai mult, UE a construit un cadru multiannual - Ukraine Facility, instrument care a intrat în vigoare la 1 martie 2024 şi care oferă până la 50 miliarde euro pentru perioada 2024-2027, împărţite în 17 miliarde granturi şi 33 miliarde împrumuturi, tocmai pentru a evita ca Ucraina să fie lăsată, periodic, în crize de lichiditate, în funcţie de cicluri electorale sau blocaje politice.

În paralel, statele membre ale blocului comunitar au împins sprijinul militar într-o zonă industrială şi de durată: instruire, înzestrare, muniţie, reparaţii, logistică. Misiunea de asistenţă militară a UE pentru Ucraina (EUMAM) are, de exemplu, finanţare de 610 milioane euro prin Facilitatea Europeană pentru Pace, pentru costuri comune de instruire şi echipamente aferente instruirii.

În aceste condiţii, Institutul de Economie Mondială de la Kiel, Germania, a constatat că, în 2025, ponderea ajutorului financiar şi umanitar alocat la nivelul instituţiilor UE a crescut masiv, ajungând la 90% din alocările europene în această categorie, ceea ce înseamnă că Bruxelles-ul a devenit efectiv un donator principal pentru Ucraina, nu doar un coordonator politic.

Pe de altă parte, Council on Foreign Relations notează că, de la începutul războiului, Congresul SUA a adoptat cinci legi majore de sprijin, cu un total de 175 miliarde dolari în „budget authority”, cea mai recentă fiind în aprilie 2024. În acelaşi timp, USAFacts arată că SUA au alocat 182,8 miliarde dolari în finanţări de urgenţă pentru sprijinirea Ucrainei şi a regiunii, într-o contabilizare care include şi elemente conexe efortului american, nu doar livrări directe. Pentru componenta strict militară, Departamentul de Stat indică faptul că SUA au furnizat 66,9 miliarde dolari asistenţă militară de la lansarea invaziei pe scară largă (24 februarie 2022), cifră care fixează ordinele de mărime ale rolului american în dotarea şi susţinerea forţelor ucrainene.

Cu toate acestea, potrivit unui raport de analiză CEPA, dacă SUA au alocat 175,1 miliarde dolari în finanţări suplimentare în 2022-2024, prin actele de tip suplimentare a finanţării, în 2025, în timpul noii Administraţii Trump, nu a mai existat o alocare suplimentară de acelaşi tip, fapt care a împins UE să acopere golurile de finanţare.

O parte din goluri au fost acoperite şi de Marea Britanie. Potrivit datelor existente pe site-ul Parlamentului britanic, Regatul Unit a alocat 21,8 miliarde lire sterline sprijin pentru Ucraina, din care finanţarea militară se ridică la 13,06 miliarde lire. Datele respective sunt identice cu cele ale guvernului britanic, care arată o alocare totală pentru Ucraina, din 2022 încoace, de 21,8 miliarde lire, din care 13 miliarde lire sprijin militar, 5,3 miliarde lire sprijin non-militar, plus facilităţi de finanţare pentru export (reconstrucţie şi proiecte de apărare).

Canada, deşi mai puţin vizibilă în titlurile europene zilnice, a intrat în logica de sprijin predictibil, cu accent pe capacitatea de a susţine efortul pe ani, nu pe săptămâni. Ministerul Apărării Naţionale al Canadei notează că, de la începutul lui 2022, Canada a angajat 6,5 miliarde dolari canadieni în asistenţă militară pentru Ucraina, finanţare care permite livrarea sprijinului până în 2029. Pe dimensiunea umanitară, Afacerile Globale Canada arată că, din ianuarie 2022, Canada a angajat 396,85 milioane dolari canadieni în asistenţă umanitară pentru a răspunde impactului invaziei asupra Ucrainei şi ţărilor vecine.

Componenta umanitară, adesea înghiţită de dezbaterea despre arme, are un rol la fel de strategic: menţine populaţia, reduce presiunea migraţiei forţate, stabilizează oraşe, ţine în viaţă şcoli şi spitale, oferă reparaţii rapide după atacuri asupra reţelelor energetice. Iar, când resursele umanitare se subţiază, efectele se văd imediat. Associated Press relata ieri, citând Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi, că apelul UNHCR de 470 milioane dolari pentru Ucraina a strâns doar 150 milioane dolari, semnal ce arată că există un front paralel al nevoilor civile, care rămâne subfinanţat şi care poate transforma rezilienţa în epuizare.