Peste 57% dintre români folosesc cel puţin un sistem smart pentru gestionarea energiei în locuinţă, cel mai utilizat dispozitiv fiind termostatul inteligent, prezent în casele a 43% dintre respondenţi, urmat de aplicaţiile de monitorizare a consumului pe telefonul mobil (19,5%) şi prizele smart (16,9%), reiese dintr-o cercetare sociologică realizată pentru platforma despre-energie.ro, un proiect al companiilor E.ON şi Delgaz Grid.
Sistemele smart pentru gestionarea consumului de energie (care includ, de obicei, termostate inteligente, prize şi iluminat smart, senzori de prezenţă şi temperatură, monitorizare în timp real a consumului şi control automat prin aplicaţii sau asistenţi vocali) pot aduce economii de până la 30% la factura de energie, în funcţie de nivelul de automatizare, izolaţia locuinţei şi comportamentul utilizatorilor.
Controlul consumului şi economiile la factură sunt principalele beneficii ale utilizării sistemelor smart, consideră participanţii la studiu, jumătate dintre cei intervievaţi - 50,6%, indicând controlul mai bun al consumului, iar 33,8% menţionând economiile la factură. Alte avantaje, dar cu ponderi mai mici, includ confortul sporit (8,1%) şi siguranţa (7,5%).
Chiar dacă se conturează clar un interes crescut în ceea ce priveşte adoptarea tehnologiei smart, 67% dintre români consideră costul ca fiind principala barieră în achiziţia unui sistem inteligent de management al energiei. Lipsa de informare (18,6%) şi complexitatea percepută (8,5%) sunt alte obstacole semnificative indicate de participanţii la studiu.
În ceea ce priveşte bugetele potenţiale pentru asemenea investiţii: cei mai mulţi respondenţi estimează sume situate sub 500 euro (38,4%) sau între 500-1.000 euro (33,3%) pentru un sistem complet. Doar 15,8% sunt dispuşi să investească între 1.000 şi 2.000 de euro, în vreme ce 12,5% ar scoate din buzunar peste 2.000 de euro.
Peste jumătate dintre participanţi (51,5%) consideră că monitorizarea consumului este funcţia esenţială a unui sistem smart, urmată de controlul de la distanţă (20,3%), automatizarea (16,1%) şi integrarea cu panouri solare şi baterii (12,1%).
Studiul relevă diferenţe semnificative între mediul urban şi rural în ceea ce priveşte beneficiul principal în cazul utilizării sistemelor smart de gestionare a energiei: cei din mediul urban pun accent pe confort, control şi economii, în timp ce respondenţii din mediul rural prioritizează siguranţa şi economiile la factură. De asemenea, în proporţie majoritară (69,7%) respondenţii din mediul urban sunt dispuşi să investească între 500 şi 1.000 euro, comparativ cu cei din mediul rural (38,4%) care preferă bugete sub 500 euro.
Adoptarea sistemelor smart pentru gestionarea energiei este o tendinţă în creştere în România, impulsionată de dorinţa de control şi economii. Totuşi, costul rămâne principala barieră, iar diferenţele de percepţie între mediul urban şi rural, precum şi între generaţii, indică nevoia de soluţii personalizate şi campanii de informare. Tehnologia smart nu este doar un trend, ci o direcţie clară pentru eficienţă şi sustenabilitate.





























































Opinia Cititorului