Crypto

STUDIU DELOITTE:"Criza generată de COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar în Europa Centrală şi de Est, iar România este printre ţările din regiune cu cele mai multe tranzacţii în domeniu"

A.P.
Companii / 28 ianuarie

Radu Dumitrescu

Radu Dumitrescu

Criza generată de COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar din Europa Centrală şi de Est (ECE) în următorii ani, în condiţiile în care băncile mici riscă să nu treacă cu bine peste provocările legate de profitabilitate şi de capital, conform celei mai recente ediţii a studiului Deloitte CEE Banking M&A, efectuat în 16 ţări, inclusiv România. Soliditatea este crucială în cazul unui şoc economic, iar sectorul bancar din ECE este încă foarte fragmentat, cu numeroşi jucători cu cote de piaţă marginale, explică studiul.

România a fost una dintre cele mai active pieţe din regiunea Europei Centrale şi de Este în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor (mergers and acquisitions - M&A) în sistemul bancar, cu trei tranzacţii între 2019 şi septembrie 2020, şi anume preluarea de către Olimpiu Bălaş a 63% din Banca Comercială Feroviară, achiziţionarea de către EximBank România a 99% din Banca Românească, preluarea de către J.C. Flowers a 100% din Bank Leumi România. Conform analizei Deloitte România privind piaţa locală de M&A în 2020, sectorul financiar a fost printre cele mai active anul trecut după numărul de tranzacţii.

"La debutul crizei generate de COVID-19, sectorul bancar românesc era solid în comparaţie cu media la nivelul UE în ceea ce priveşte rata de adecvare a capitalului, lichiditatea şi gradul de acoperire cu provizioane a expunerilor neperformante. Adevăratele efecte ale crizei vor fi vizibile abia începând cu raportările financiare pentru 2020 şi cu siguranţă vor lăsa urme asupra profitabilităţii sistemului şi a ratei de portofolii neperformante. Este de aşteptat ca tendinţa de consolidare din România să ia amploare din cauza contextului generat de pandemie şi a faptului că peste 70% din activele bancare locale sunt deţinute de grupuri bancare străine, aşadar sunt strâns legate de tendinţele europene", a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

Cel mai mare număr de tranzacţii din ECE a fost înregistrat în statele baltice (şase tranzacţii), Serbia (patru tranzacţii) şi Cehia (trei tranzacţii, la fel ca în România) între 2019 şi septembrie 2020. Cei mai activi cumpărători din regiune au fost grupul ungar OTP Bank (trei tranzacţii) şi KBC Group (două achiziţii) în perioada analizată de studiu. La extrema opusă, cei mai activi vânzători au fost Societe Generale (patru tranzacţii), Danske Bank (trei tranzacţii) şi Piraeus Bank (două tranzacţii) între 2019 şi septembrie 2020.

Înainte de declanşarea pandemiei, sectorul bancar din ECE înregistra o rată medie de adecvare a capitalului de 20% la finalul lui 2019, o rentabilitate medie a capitalului propriu (return on equity) de 12,7% şi un nivel istoric al ratei de credite neperformante (non-performing loans - NPL) de 7,2%, subliniază studiul. Pe măsură de condiţiile macroeconomice se deteriorează, este de aşteptat ca incapacitatea de plată să crească în următoarea perioadă. Estimările Deloitte arată că rata de neperformante pe segmentul de credite acordate persoanelor fizice va creşte cu aproximativ 3% în următoarele 12-24 de luni. Segmentul de credite neperformante acordate companiilor va evolua într-un ritm similar, influenţat în principal de sectoare precum ospitalitate, transport şi logistică, imobiliar şi construcţii. Creditele negarantate acordate persoanelor fizice vor domina piaţa tranzacţiilor cu portofolii neperformante, care va deveni mai activă în următoarele şase luni, mai arată estimările Deloitte.

"Încă este neclar cum va evolua în România segmentul tranzacţiilor cu credite neperformante, în contextul prevederilor fiscale extrem de restrictive; în prezent, creditorii trebuie să îşi asume un cost fiscal de 11% din pierderea înregistrată deja în legătură cu un credit neperformant, ceea ce, evident, reduce semnificativ randamentul tranzacţiilor. Mediul de afaceri încearcă de mai mult timp să convingă decidenţii să modifice aceste prevederi, dar deocamdată fără succes", a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

De la declanşarea pandemiei, politicile de sprijin din partea statelor au avut un rol crucial în menţinerea calităţii activelor bancare, iar o retragere prematură a ajutorului din partea guvernelor ar putea duce la creşterea bruscă a ratelor de credite neperformante în următoarea perioadă, conform studiului.

"Este posibil ca măsurile de amânare a plăţii ratelor la credite prin moratoriile publice/private sectoriale să fi întârziat reflectarea impactului negativ al pandemiei în bilanţurile băncilor. Este de aşteptat ca băncile să se pregătească pentru această situaţie prin intermediul provizioanelor şi al monitorizării active a clienţilor, în special a celor aflaţi în dificultate, pentru a-i identifica pe cei viabili şi pe cei neviabili din perspectivă economică, mai ales în anticiparea momentului de încheiere a perioadei moratoriului. Previziunile Băncii Centrale Europene privind valul de credite neperformante sunt valabile şi pentru România, prin urmare e de aşteptat că piaţa locală de NPL va redeveni lichidă, mai ales dacă Guvernul va prelua recomandările Băncii Centrale Europene ca statele să faciliteze utilizarea acestui instrument de către bănci şi va modifica prevederile fiscale în vigoare, care obstrucţionează în momentul de faţă utilizarea de către bănci a acestei soluţii fireşti în cadrul oricărui sistem financiar bancar european", a spus Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociaţii | Deloitte Legal.

Autorităţile europene de reglementare încurajează băncile să-şi monitorizeze atent portofoliile pentru a identifica rapid creditele neperformante şi a înregistra provizioane pentru acestea, astfel încât să poată soluţiona aceste cazuri şi să vândă aceste portofolii cu succes. Conform raportului Băncii Centrale Europene (BCE) din noiembrie 2020 privind stabilitatea financiară, calitatea activelor a început deja să se deterioreze în al doilea trimestru al anului 2020, iar provizioanele băncilor pentru pierderi din împrumuturi au crescut semnificativ la începutul anului trecut. Pe baza simulării pregătite de BCE, în lipsa sprijinului din partea statelor, peste 9% din creditele totale acordate companiilor din zona euro ar putea intra în dificultate până la jumătatea anului 2021, arată studiul.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Romania are niste gunoaie foarte mari ascunse sub pres!!!!

    In sistemul bancar - financiar! 

    Tocmai am terminat de analizat 30 de rapoarte de pe anuml 2020 din partea mai multor banci ca sa reusesc sa fac corelatiile de cauzalitate si sa vad balaurii din dulapurile fiecarei institutii. 

    Romania are o problema ascunsa sub pres cu anumite credite ce au fost multiplicate in piata peste LTV-urile din trecut ca astazi sa se ajunga la cotatii de 24:1 sau peste 30:1 la radacinile principale ce pleaca din imprumuturile / activele (cotate) respective. 

    Suntem dupa Cipru ( a se tine cont ca ciprul a curatat din toxicitati prin criza economica trecuta - noi inca nu am curatat ci chiar am crescut). 

    Deci Romania, Bulgaria si Cypru inca se situeaza la cota de 25% (si asta doar din ce se declara si doar din ce a reusit BEC sa culeaga din datele oferite de bancile comerciale -> bancile centrale din regiune) din LTV-uri supra evaluate si cu risc de decolateralizare pe urmatorul ciclu de inchidere creditare si desumflare a valorilor la active. 

    Romania ca si Bulgaria a vandut / cumparat / creditat mult, prost si fara rost active supra evaluate sever... cu pasuirea Guvernatorului si a Bancii Centrale, a permis bancilor Comerciale sa ofere credite si sa forteze populatia sa puna diferenta sau sa suporte un credit la valori reale la momentul cotatiei supraevaluate. 

    Povara financiare ce va trebui dusa de respectivele persoane / entitati pe urmatorii ani, din acest spred nu stiu cata profitabilitate sa va putea culege de ambele parti. 

    semnat comenturi "cretine" 

    Sa vorbim de provisioane?

    Ing intra sub apa in q3 2019 -> q4 2019 -> Q1 2020 ... primeste infuzie direct pe rute ocolitoare shadow banking (respectiv gov si banci centrale politici de ajutorare) ii da un salt ascendent sever in q2 2020 (ce vorbesc e ce citesc tocma din raportul bancar), ca in q3 2020 sa descreasca dar sa ramana putin pe plutire. 

    Nu este de mirare ca au inchisi atatea filiale locale!!! 

    Semnal clar ca intrau sub apa, asa cum au inchis mai multe banci; unde se pare ca marginalul de profituri prin creditare incepe sa se micsoreze (unele banci). 

    Deci bancile nu sunt mai pregatite! 

    Bancile niciodata nu sunt pregatite! 

    Ele se vor supune mereu si inevitabil ciclurilor de cauzalitate a comportamentelor umane in piata! 

    Si deci nu poate exista la infinit creditare ascendenta in piata cum nu poate exista la infinit depuneri de lichiditate; la intersectarea aestor variatii se propaga socul real in credit / banci. 

    Semnat coenturi "cretine" 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Crypto

Supliment dedicat pieţei monedelor digitale
Dezbaterea online “Exporturile, în primul rând!”
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
BITCOIN ROMANIA

Curs valutar BNR

04 Mar. 2021
Euro (EUR)Euro4.8784
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0503
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.3880
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6437
Gram de aur (XAU)Gram de aur223.2049

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
www.hipo.ro
HackITall2
Women Professionals in the Automotive Industry
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro