Studiu Deloitte: Tarifele vamale au efecte semnificative asupra companiilor multinaţionale

O tremie dintre companiile multinaţionale (34%) susţin că introducerea unor tarife comerciale suplimentare sau a unor bariere netarifare ar avea un impact semnificativ asupra activităţii lor, în timp ce 57% afirmă că impactul ar fi unul moderat, iar pentru a atenua efectele unor astfel de măsuri, aproape 30% ar majora preţurile, iar 16% ar lua în calcul relocarea producţiei în altă ţară sau exportul pe alte pieţe, se arată în Deloitte 2025 Global Tax Policy Survey. Conform studiului remis într-un comunicat redacţiei, monitorizarea tarifelor şi a reacţiilor pe care le generează reprezintă una dintre caracteristicile cheie ale politicii fiscale globale în 2025, dat fiind că acestea ar putea să înlocuiască anumite politici fiscale naţionale, în circumscripţii aflate în căutarea unor avantaje competitive pe plan global.

Potrivit sursei citate:

„Studiul analizează impactul pe care cinci teme fiscale majore îl au asupra activităţii companiilor multinaţionale, respectiv aspectele legate de transparenţă şi raportare (pe primul loc, la fel ca în 2024), urmate de digitalizarea sistemelor fiscale, criteriile de sustenabilitate (în urcare de pe locul cinci anul trecut, cu menţiunea că studiul a fost efectuat înainte de simplificarea majoră a cerinţelor de raportare pe teme de sustenabilitate din Uniunea Europeană, prin pachetul Omnibus I), reforma fiscală internaţională (impozitul minim pe cifra de afaceri - Pilonul II din reforma OCDE) şi implicaţiile fiscale legate de forţa de muncă.

Prima temă - aspectele legate de transparenţă şi raportare - continuă să preocupe companiile multinaţionale prin prisma poverii administrative pe o implică. Astfel, 82% dintre participanţii la studiu estimează că, în următorii doi-trei ani, vor creşte cerinţele de transparenţă a datelor fiscale, având în vedere, în principal, obligaţiile aferente raportării publice ţară cu ţară (Public Country-by-Country Reporting - Public CbC) şi criteriile de sustenabilitate.

Referitor la a doua temă, digitalizarea sistemelor fiscale, 86% dintre participanţi spun că autorităţile naţionale continuă să facă progrese în adoptarea modelului OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) de administrare fiscală 3.0 - o administraţie modernă şi digitală. Însă, în timp ce 77% estimează efecte benefice, precum îmbunătăţirea relaţiei dintre contribuabili şi autoritatea fiscală, economie de timp şi de resurse la conformarea fiscală etc., 22% se aşteaptă la creşterea costurilor şi a complexităţii procedurilor de raportare. Spre exemplu, există tot mai multă îngrijorare cu privire la faptul că procesele automatizate, precum facturarea electronică, ar putea introduce mai multă complexitate decât simplificare în raportările fiscale, mai reiese din studiu.

Sustenabilitatea, a treia temă de impact anul acesta, care a urcat două locuri faţă de anul trecut, reprezintă o prioritate absolută pentru mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu. La momentul colectării datelor, peste 90% dintre companii se aşteptau la un impact major din partea mecanismului UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM).

Ca urmare a evoluţiilor din reforma fiscală internaţională (implementarea impozitului minim pe profit la nivel global - Pilonul II din acordul OCDE), aproape jumătate din participanţii la studiu se aşteaptă să plătească impozite mult mai mari, în timp ce un procent similar anticipează doar o creştere marginală a taxelor din această cauză.

Din perspectiva forţei de muncă, a cincea temă analizată, activitatea transfrontalieră la distanţă continuă să reprezinte o provocare atât pentru întreprinderi, cât şi pentru autorităţile naţionale. În acest caz, cei mai mulţi participanţi au invocat reglementările legate de impozitul pe profit (76%), cum ar fi preţurile de transfer şi riscurile legate de crearea de sedii permanente, dar şi taxele pe muncă ( 69%) şi contribuţiile sociale (58%)”.

„La cele cinci teme de impact analizate în studiu se adaugă şi incertitudinea tot mai pregnantă cu privire la regulile fiscale care guvernează cooperarea între mai multe jurisdicţii, cum ar fi reglementările emise în baza recomandărilor OCDE sau directivele europene. În trecut, acestea erau subiectul unor dezbateri întinse pe ani sau chiar pe decenii, în anumite cazuri, dar mai nou se consemnează schimbări mult mai rapide, care pun companiile în dificultate din perspectiva planurilor pe termen lung. Modificarea în regim de urgenţă a cerinţelor de raportare privind sustenabilitatea, tarifele comerciale anunţate sau impuse de SUA mai multor ţări şi contramăsurile acestora din urmă sunt doar câteva exemple care au luat prin surprindere comunitatea de afaceri internaţională. La acestea se adaugă şi anunţul UE potrivit căruia finanţarea planurilor din zona de apărare ar putea avea drept sursă inclusiv o taxă asupra companiilor care îşi desfăşoară activitatea şi vând în UE, cu cifra de afaceri de cel puţin 100 de milioane de euro. Această incertitudine se manifestă şi asupra companiilor multinaţionale care activează în România, astfel că acestea ar trebui să pledeze, individual sau la nivel de grup, pentru intensificarea cooperării internaţionale în direcţia asigurării coerenţei şi predictibilităţii reglementărilor în domeniul fiscal”, a declarat Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.