Allianz Trade: Piaţa locală a medicamentelor este influenţată de constrângeri fiscale şi îmbătrânirea populaţiei

Cea mai recentă evaluare a sectorului farmaceutic din România, realizată de Allianz Trade, lider global în asigurarea creditului comercial şi analiza riscului de ţară, evidenţiază rezilienţa industriei într-un context marcat de consolidare fiscală şi încetinirea creşterii economice.

Analiza, bazată pe modelul propriu de evaluare a riscului dezvoltat de Allianz Trade, arată că sectorul farma îşi menţine rolul de stabilizator structural al economiei, chiar dacă ritmul de creştere al PIB-ului real este estimat să încetinească la aproximativ +0,7% în 2026. Această capacitate de adaptare la presiunile macroeconomice este susţinută de caracterul relativ inelastic al cererii pentru produse farmaceutice şi de structura consolidată a pieţei, factori care contribuie la menţinerea stabilităţii sectorului chiar şi în perioade de ajustare economică. În acest context, industria continuă să funcţioneze ca un element de echilibru în economie, absorbind mai eficient şocurile externe şi asigurând continuitatea aprovizionării cu produse esenţiale pentru sistemul de sănătate.

Industria farmaceutică joacă un rol esenţial în economia globală, fiind un sector care necesită investiţii semnificative în cercetare, dezvoltare şi capacităţi de producţie. Piaţa globală este dominată de mari jucători internaţionali, în special din SUA şi Europa, care continuă să genereze cele mai mari volume de producţie şi venituri. Astfel, SUA şi Europa rămân centrele dominante de producţie şi inovare, companiile americane generând în 2025 venituri estimate la aproximativ 510 miliarde USD, peste nivelul agregat al competitorilor europeni şi mult peste cel al companiilor asiatice. La nivel global, sectorul beneficiază de cerere structurală susţinută de îmbătrânirea populaţiei şi de creşterea incidenţei bolilor cronice, în special în arii terapeutice precum oncologia, imunologia şi afecţiunile metabolice. În prezent, există aproximativ 16.000 de medicamente diferite pentru tratarea cancerului în curs de dezvoltare, dintre care 43% se află în faza preclinică şi 18% în faza de descoperire. Imunologia ocupă locul al doilea, cu 5.775 de medicamente în curs de dezvoltare, iar diabetul se află pe locul al treilea, cu 1.400.

În acelaşi timp, mediul operaţional devine tot mai complex, pe fondul presiunilor privind reducerea preţurilor medicamentelor, al intensificării competiţiei din partea producătorilor de generice şi biosimilare şi al riscurilor asociate expirării brevetelor. Până în 2030, peste 130 de medicamente îşi vor pierde exclusivitatea, punând sub presiune venituri globale estimate la peste 350 miliarde USD. În plus, volatilitatea geopolitică şi riscurile comerciale, inclusiv cele legate de politici tarifare sau de intervenţii administrative asupra preţurilor, creează un cadru incert pentru companiile farmaceutice cu expunere ridicată pe pieţele dezvoltate.

În Europa Centrală şi de Est, România se poziţionează printre cele mai mari pieţe farmaceutice, cu venituri de peste 5,5 miliarde EUR în 2024 şi o reţea de peste 8.200 de farmacii, una dintre cele mai ridicate densităţi per capita din regiune. Sectorul acoperă medicamente eliberate pe bază de prescripţie, produse OTC, suplimente alimentare şi retail farmaceutic, având o importanţă structurală pentru sistemul de sănătate şi pentru piaţa muncii, cu peste 21.000 de farmacişti activi, majoritatea din generaţii tinere.

Modelul local este orientat preponderent către medicamente generice, atât în producţie, cât şi în consum, reflectând nivelul relativ scăzut al cheltuielilor publice per capita pentru sănătate. Investiţiile în cercetare şi dezvoltare rămân modeste comparativ cu Europa Occidentală, iar producţia de medicamente inovatoare sau biologice este limitată, România bazându-se în mare măsură pe importuri.

Din perspectiva comerţului exterior, aproximativ 53% din exporturile de produse medicinale şi farmaceutice sunt direcţionate către alte state membre UE, iar 47% către pieţe extra-UE, ceea ce reflectă integrarea sectorului în lanţurile europene de producţie şi distribuţie.

În timp ce la nivel global populaţia continuă să crească, România urmează o traiectorie diferită, marcată de scădere demografică şi emigrare. Totuşi, îmbătrânirea populaţiei reprezintă un factor structural major pentru cererea de medicamente. Speranţa de viaţă în România se situează la aproximativ 76-77 de ani, sub media UE de aproximativ 81 de ani, însă ponderea populaţiei vârstnice este în creştere. Această evoluţie susţine cererea pentru tratamente destinate bolilor cardiovasculare, oncologice, neurodegenerative şi altor afecţiuni cronice. De asemenea, segmentul medicamentelor pentru obezitate şi diabet înregistrează o dinamică pozitivă. În România, 20-25% dintre adulţi sunt clasificaţi drept obezi, sub media UE, dar în creştere, ceea ce indică un potenţial de dezvoltare pe termen mediu pentru terapiile dedicate afecţiunilor metabolice.

Evoluţia producţiei industriale de produse farmaceutice în perioada 2018-2025 a fost marcată de fluctuaţii semnificative, reflectând sensibilitatea sectorului la ciclurile de export, la condiţiile din lanţurile globale de aprovizionare şi la şocurile externe, inclusiv cele asociate pandemiei.

În ceea ce priveşte preţurile, pe fondul scumpirii ingredientelor active importate, al energiei şi al logisticii, perioada 2022-2023 a fost caracterizată de o creştere accentuată a costurilor de producţie. Creşterea preţurilor la producători a depăşit 20%, în timp ce transmiterea către preţurile finale a fost întârziată de mecanismele de reglementare şi de sistemul de rambursare. Ulterior, în 2024-2025, dinamica inflaţiei s-a temperat, însă presiunile macroeconomice generale s-au intensificat din nou în a doua parte a anului 2025, pe fondul eliminării plafonării preţurilor la energie şi al majorărilor de taxe.

Cu toate acestea, contextul macroeconomic rămâne dificil. Economia României a crescut modest în 2024 şi 2025, cu aproximativ 0,9% anual, iar pentru 2026 este estimată o creştere de circa 0,7%, în condiţiile consolidării fiscale necesare pentru corectarea deficitelor ridicate. Potrivit analizei, România rămâne una dintre cele mai vulnerabile economii din Europa Centrală şi de Est, cu deficite bugetare şi externe semnificative şi cu riscuri de finanţare în creştere. Astfel, segmentul medicamentelor esenţiale rămâne relativ rezilient, având o cerere inelastică, în timp ce segmentele discreţionare, precum cosmeticele sau produsele de îngrijire personală, pot fi mai sensibile la încetinirea economică.

La nivel european, autorizarea noilor medicamente este coordonată de European Medicines Agency, iar în România implementarea şi procedurile naţionale sunt gestionate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România. Durata procesului de dezvoltare şi aprobare a unui medicament rămâne ridicată, în general între 8 şi 12 ani. În România, accesul efectiv al pacienţilor la terapii inovatoare este influenţat în principal de procedurile de stabilire a preţurilor şi de negociere a rambursării, mai degrabă decât de constrângeri ştiinţifice sau regulatorii la nivel european. Mai mult, adoptarea inteligenţei artificiale în cercetare şi dezvoltare are potenţialul de a accelera studiile clinice şi de a optimiza procesele administrative, inclusiv cele legate de evaluarea şi introducerea pe piaţă a noilor terapii.

Pentru 2026, piaţa farmaceutică din România este aşteptată să înregistreze o creştere nominală pozitivă, susţinută de factori structurali precum îmbătrânirea populaţiei, extinderea segmentului OTC şi a suplimentelor şi consolidarea reţelelor de retail. Totuşi, limitările capacităţii locale de producţie şi dependenţa de importuri pentru ingrediente active şi produse inovatoare rămân constrângeri structurale.

Pe termen lung, competitivitatea sectorului va depinde de capacitatea de a atrage investiţii în producţie şi digitalizare, de îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene şi de consolidarea disciplinei fiscale, într-un context macroeconomic încă fragil. Astfel, industria farmaceutică din România intră într-o perioadă de ajustare, în care rezilienţa cererii pentru medicamente esenţiale se confruntă cu presiuni bugetare, competiţie intensificată şi nevoia de adaptare rapidă la schimbări tehnologice şi demografice.

„În România, factorii demografici, calitatea relativ scăzută a produselor alimentare consumate de o parte importantă a populaţiei, într-un mediu afectat de inflaţie, şi nu în ultimul rând sedentarismul menţin cererea de produse farmaceutice într-o zonă captivă. Deşi transmiterea creşterilor de preţuri către consumatorul final nu se întâmplă imediat, putem constata că procesul are loc cu regularitate. Creşterile în materie de valoare a pieţei medicamentelor pe segmentul de vânzări cu amănuntul din ultimii ani au urmat destul de aproape ritmul inflaţiei. Creşterile de volum (cantitative) au fost marginale sau chiar în uşoară scădere (-1,5% în 2025), putând semnala atingerea unui anumit prag de suportabilitate faţă de inflaţia ridicată. Totuşi, pe o piaţă cu o cerere captivă şi cu un grad relativ scăzut de medicamente cu molecule noi/inovatoare, cu preţuri mari, care pot impulsiona dinamica pieţei la nivel valoric, estimarea de creştere în termeni nominali este foarte probabilă.”, declară Mihai Chipirliu CFA - Credit Director Allianz Trade Romania.