Summit NATO, fără invitaţie de aderare pentru Ucraina

George Marinescu
Ziarul BURSA #Internaţional #Apărare / 10 iulie

Summit NATO, fără invitaţie de aderare pentru Ucraina

English Version

Summitul NATO, eveniment ce are loc în aceste zile la Washington şi care marchează 75 de ani de la înfiinţarea Alianţei, nu va oferi Ucrainei un răspuns privind cererea sa de aderare la organizaţia respectivă, dar ar urma să consolideze asistenţa militară acordată autorităţilor de la Kiev în lupta lor împotriva agresiunii declanşată de Federaţia Rusă în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, susţin o parte din oficialii militari care participă la summit, potrivit informaţiilor oferite de CNN, Voice of America, NBC, The Guardian, Reuters şi BFM TV.

În ceea ce priveşte aderarea Ucrainei, în ajunul summit-ului, diplomaţii au afirmat pentru sursele citate că nu există consens cu privire la emiterea de către NATO a unei invitaţii către Ucraina pentru aderarea la respectiva organizaţie.

"Unii aliaţi sunt reticenţi în această direcţie, dar este posibil ca în declaraţia finală să se precizeze că drumul Ucrainei spre aderare este ireversibil şi că nu există cale de întoarcere", a spus un oficial european citat de publicaţia britanică The Guardian. Cu toate acestea un alt oficial din cadrul Administraţiei Prezidenţiale americane a afirmat că textul declaraţiei finale este încă în proces de negociere, dar "va include semnale foarte puternice ale sprijinului aliaţilor pentru Ucraina pe calea ei către integrarea euro-atlantică şi va sublinia, de asemenea, necesitatea realizării de către autorităţile de la Kiev a unor importante reforme democratice, economice şi de securitate".

"Inevitabil, va exista o diferenţă între aspiraţiile ucrainene pentru NATO şi ceea ce NATO poate oferi efectiv", a declarat pentru sursele citate Ian Lesser, expert la Bruxelles pentru think-tank-ul american German Marshall Fund, în timp ce un diplomat NATO a spus că în cele din urmă, Volodimir Zelenski "nu va avea de ales decât să accepte ceea ce i se oferă, indiferent de oferta de pe masă".

În ceea ce priveşte declaraţia finală a summitului, potrivit surselor citate se pare că aceasta va reflecta procesul de consolidare a posturii NATO de descurajare şi apărare, cu evidenţierea importanţei asigurării executabilităţii planurilor regionale, progresele în îndeplinirea angajamentului de alocare a 2% din PIB pentru apărare, consolidarea industriei de apărare, pachetul substanţial de sprijin pentru Ucraina, reflectarea ameninţării ruse şi abordarea NATO, provocările generate de China, progresele în consolidarea rezilienţei şi a răspunsului la tehnologiile emergente, aprofundarea relaţiilor parteneriale, atenţia NATO asupra regiunilor de interes strategic, cu nominalizarea expresă a regiunii Mării Negre.

Legat de zona Mării Negre, preşedintele Klaus Iohannis va reitera poziţia importantă a ţării noastre pe Flancul Estic al NATO şi va solicita, potrivit unui comunicat de presă emis de Administraţia Prezidenţială, continuarea consolidării posturii de apărare şi descurajare în această regiune, pentru a răspunde provocărilor mediului actual de securitate, precum şi consolidarea sprijinului acordat de Alianţă Republicii Moldova şi Ucrainei.

Asistenţă militară sporită pentru Ucraina

În cadrul summitului, a cărei primă întrunire a liderilor celor 32 de state aliate va avea loc în această după-amiază, se va discuta despre finalizarea planului pentru acordarea coordonată a asistenţei militare Ucrainei, asistenţă ce se va extinde, cu noi angajamente de livrare a muniţiei necesare, precum şi a unor noi echipamente de apărare antiaeriană (sursele citate afirmă că în urma summit-ului Ucraina va primi încă patru sisteme Patriot) şi altor tipuri de arme necesare apărării În ceea ce priveşte cele patru sisteme Patriot ce ar urma să fie livrate Ucrainei, The Guardian notează că preşedintele Volodimir Zelensky a solicitat NATO trimiterea a şapte sisteme de acest tip. Experţii militari citaţi de jurnaliştii britanici afirmă că în afară de sistemele Patriot furnizate Ucrainei de SUA, Germania, România şi Olanda, ar putea să trimită astfel de sisteme şi Spania, Grecia şi Polonia, care până acum nu au luat nicio decizie în acest sens.

Noul pachet de ajutor militar care va fi stabilit, în cadrul summitului, pentru Ucraina ar urma să includă un angajament comun din partea membrilor NATO de a cheltui cel puţin 40 miliarde euro (43 miliarde dolari) în 2025 pentru echipamentele militare şi asistenţa aferentă furnizate autorităţilor de la Kiev.

Un oficial european a afirmat pentru sursa citată că nu este exclus ca liderii NATO să stabilească un angajament multianual, dar a menţionat că este greu de ajuns la un acord în acest sens, prin prisma opoziţiei premierului ungar Viktor Orban, a celui slovac Robert Fico şi a umbrei care se profilează la Washington a unei eventuale preşedinţii americane deţinută de la începutul anului viitor de Donald Trump. Cu toate acestea, acelaşi oficial a precizat pentru The Guardian, că nu exclude posibilitatea încheierii unui acord pentru un singur an, care să fie reînnoit la fiecare summit anual al NATO.

Numai că fostul secretar general adjunct al NATO, Camille Grand, a avertizat, conform sursei citate: "Marele elefant portocaliu din camera summitului NATO este că tot ceea ce se va decide în legătura cu Ucraina va purta un mare semn de întrebare. Oare deciziile vor fi menţinute dacă Donald Trump va fi ales în toamnă preşedinte al SUA?".

Tot în cadrul summitului, reprezentanţii celor 32 de state aliate ar urma să decidă înfiinţarea unui nou comandament militar în oraşul german Wiesbaden, care va coordona ajutorul militar şi pregătirea pentru Ucraina. Noul comandament militar va înlocui Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei condus de SUA, fapt ce ar muta, de fapt, sarcina de a furniza sprijin Ucrainei de la Pentagon la NATO, sau mai bine spus asupra statelor membre din Europa. Decizia respectivă este însă privită ca o modalitate de a continua sprijinirea Ucrainei, chiar dacă Donald Trump ar câştiga alegerile prezidenţiale americane. Prin plasarea coordonării ajutorului sub umbrela NATO, personalul militar al alianţei are mai multă autonomie pentru a-şi face treaba fără implicare politică directă. Dar acest lucru ar avea un efect limitat, deoarece SUA este puterea dominantă a NATO şi furnizează majoritatea armamentului necesar apărării Ucrainei. Prin urmare, dacă Washingtonul ar dori să reducă ajutorul occidental pentru Kiev, ar putea face acest lucru.

Zona Pacificului - un areal cu multe provocări pentru NATO

Potrivit agenţiei Reuters, în cadrul întrunirii pe care liderii NATO o vor avea mâine, preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeon ar urma să prezinte noi date despre ameninţarea pe care Coreea de Nord o reprezintă pentru Europa în urma consolidării legăturilor militare ale regimului de la Phenian cu cel de la Kremlin.

De altfel, Australia, Japonia şi Noua Zeelandă ar urma să se alăture Coreei de Sud în demersul său de a atrage atenţia Federaţiei Ruse cu privire la relaţiile pe care le întreţine cu Coreea de Nord, mai ales în privinţa transporturilor de rachete balistice şi altor echipamente de artilerie.

Referitor zona respectivă, cele patru state vor atrage atenţia şi cu privire la noua politică dusă de regimul de la Beijing. Potrivit informaţiilor oferite de CNN, China şi Belarus derulează în aceste zile exerciţii militare comune care se desfăşoară la câţiva kilometri de graniţa cu Polonia, stat membru al NATO şi al Uniunii Europene, şi la aproape 75 de kilometri de graniţa cu Ucraina. Exerciţiile comune de antrenament anti-terorist "Attacking Falcon" din Belarus ar permite personalului militar din ambele ţări să acţioneze împreună, ca o singură armată în anumite etape, a declarat generalul-maior Vadim Denisenko din armata belarusă într-o postare pe Telegram.

Ministerul Apărării din Belarus a declarat că trupele armatei chineze au sosit weekendul trecut şi a publicat mai multe fotografii care arată trupele chineze descarcând echipamente dintr-un avion militar de marfă pentru exerciţiile care vor dura până pe 19 iulie, susţine CNN. Ministerul chinez al Apărării a declarat că exerciţiile vor include "operaţiuni de salvare a ostaticilor şi misiuni de combatere a terorismului".

Această colaborare în materie de securitate vine la doar câteva zile după ce Belarus s-a alăturat la Organizaţia de Cooperare Shanghai (SCO) susţinută de Beijing şi Moscova. Înfiinţată în 2001 de China, Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan pentru a combate terorismul şi a promova securitatea frontierei, SCO a crescut în ultimii ani, pe măsură ce Beijing şi Moscova conduc o transformare a blocului dintr-un club regional de securitate, cu accent pe centrul central. Asia la o contrapondere geopolitică a instituţiilor occidentale conduse de Statele Unite şi aliaţii săi.

NATO, privită ca o ameninţare globală de factorii de decizie şi influenţă de la Moscova

Summitul NATO din aceste zile nu este privit cu ochi buni de Moscova. Într-un articol scris pentru cotidianul rus Izvestia, politologul Artem Kuznetsov, director al Centrului de Programe Educaţionale al Institutului de Economie şi Strategie Războiului Mondial de la Moscova, susţine: "Astăzi, NATO nu este doar un bloc militar-politic care îşi extinde influenţa militară în ţările din America de Nord şi Europa, ci şi o ameninţare globală, inclusiv pentru regiunile din Asia Centrală şi de Sud-Est, Africa şi America Latină. În ultimii ani, Alianţa Nord-Atlantică s-a dublat, ajungând la 32 de ţări membre, apropiindu-se cât mai mult posibil de graniţele noastre din vest. Din 2014, cheltuielile militare totale ale tuturor ţărilor membre NATO au crescut de 1,5 ori şi sunt deja de aproximativ 1,5 trilioane dolari. Urmărindu-şi obiectivul principal - deţinerea Rusiei, Alianţa Nord-Atlantică furnizează în mod activ arme regimului criminal de la Kiev pentru escaladarea în continuare a conflictului ucrainean. Iar numirea în funcţia de secretarul general al NATO a fostului premier olandez, Mark Rutte, în opinia mea, nu va schimba în viitor situaţia actuală dintre Rusia şi NATO, deoarece Olanda este considerată unul dintre cei mai activi furnizori de asistenţă militară pentru Ucraina. În acelaşi timp, observăm că, din 2022 încoace, Statele Unite au oferit Ucrainei un sprijin în valoare totală de peste 175 miliarde dolari. Mai mult, ţările membre ale Alianţei discută acum despre posibila desfăşurare a testelor nucleare şi transferul aeronavelor de luptă F-16 către Forţele Armate ale Ucrainei. În acest context, putem spune că probabilitatea începerii unui dialog constructiv între Rusia şi NATO în viitorul apropiat este complet exclusă".

Politologul rus consideră că tendinţa de creştere a cheltuielilor de apărare de către ţările membre NATO va continua în următoarele decenii şi că Alianţa îşi va diversifica exerciţiile militare, va stimula dezvoltarea companiilor din industria de apărare şi realizarea de noi echipamente militare.

Artem Kuznetsov conchide: "Blocul militar nu va înceta să agraveze situaţia geopolitică din diferite regiuni ale lumii - acest lucru este valabil atât pentru Orientul Mijlociu, cât şi pentru regiunea Asia-Pacific. În acest sens, ar trebui să analizăm cu atenţie situaţia operaţională din străinătate apropiată şi îndepărtată, să folosim eficient resursele disponibile nu numai pentru a creşte volumele de producţie ale complexului militar-industrial intern, ci şi pentru a dezvolta arme avansate care nu au corespondent în alte forţe militare din lume".

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Trump nu mai poate face nimic chiar daca redevine Presedintele SUA . Antagonismul deja declarat intre Occident si dictatorii lumii estre evident NATO preluind rolul militar si politic de aparare a tuturor statelor membre ale NATO 1 si 2 si a aliatilor sai .Nu mai conteaza cine conduce SUA sau UE .NATO a preluat totul oferind lui Rutte maretia noului sau conducator .NATO decide totul .

    1. Presedintele Trump poate emite ordin executiv de suspendare a finantarii Ucrainei, pe model Panama sau Pakistan. Au facut o Reagan si Clinton inainte.

      Probabil, de fapt cam aproape sigur, ca a si spus asta. Zelenski trebuie sa faca pace inainte de trump, pt ca trump va face un deal foarte prost pt Ucraina.

    Axa raului nu s-ar fi format dc nu era putler. acolo ar trebui sa se concentreze NATO. ca la o boala, degeaba tratezi simptomele, dc nu elimini cauza. simptomele vor reapare.

    P.S. E NORMAL CA NATO SA NU INVITE UCRAINA LA ADERARE IN SITUATIA ACTUALA. DAR... DACA SITUATIA SE SCHIMBA...

    Dar NATO, parca pe vremuri era o alinta militara de APARARE,

    oare au schimbat tratatele de aderare si noi nu stim 

    Comunicarea și dialogul sunt foarte importante. De aceea la summitul NATO s-au stabilit că Ucraina să fie obligată că pe toate rachetele cu care îi bombardează pe ruși sa scrie trăiască pacea.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Iul. 2024
Euro (EUR)Euro4.9681
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5404
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1141
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9215
Gram de aur (XAU)Gram de aur361.0678

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb