English
Reporter: Traversăm o perioadă care nu ştim unde ne va duce...Cum aţi descrie dumneavoastră aceste vremuri, din punct de vedere juridic? Consideraţi că este o perioadă stabilă?
Alexandra Ianul: Nu aş spune stabilă. Aş spune că este vorba despre o reaşezare a presiunii economice. Dacă în anii anteriori vulnerabilitatea era concentrată în zona creditării populaţiei, astăzi riscul juridic se mută vizibil către antreprenorul român şi către structura internă a companiilor. Costurile cresc, reglementarea se intensifică, accesul la restructurare rămâne dificil, iar impredictibilitatea normativă afectează planificarea pe termen mediu şi lung. Riscul nu dispare niciodată din economie. Se transformă. Iar în 2026 el capătă o dimensiune fiscală şi structurală mult mai pronunţată.
Reporter: Cum influenţează noile pachete fiscale şi modificările legislative această nouă hartă a riscului juridic?
Alexandra Ianul: În mod decisiv. Ritmul modificărilor fiscale din ultimii ani a creat un mediu de incertitudine permanentă. Antreprenorul român nu mai gestionează doar piaţa, concurenţa şi costurile operaţionale. Gestionează şi o succesiune accelerată de schimbări normative, fiecare cu impact direct asupra cash-flow-ului şi structurii contractuale.
Fiecare nou pachet de măsuri înseamnă recalibrări financiare, ajustări contabile, renegocieri şi riscuri suplimentare de interpretare. În lipsa unei perioade reale de adaptare şi a unor norme clare, riscul juridic devine structural.
Această dinamică va genera inevitabil un număr ridicat de litigii în zona contenciosului administrativ şi fiscal. Atunci când cadrul normativ devine dificil de anticipat, iar aplicarea sa este rigidă sau neunitară, conflictul juridic devine aproape inevitabil. Nu vorbim despre excepţii, ci despre o tendinţă sistemică.
Nu cred că vom asista la litigii izolate. Vom asista la o creştere sistemică a disputelor fiscale.
Reporter: Unde consideraţi că se vor naşte cele mai multe litigii în perioada următoare?
Alexandra Ianul: Zona fiscală va fi una dintre cele mai active. Intensificarea controalelor şi presiunea pentru colectare vor conduce la contestarea tot mai frecventă a actelor administrative.
În paralel, dreptul muncii va genera un număr considerabil de conflicte. Reorganizările, ajustările de costuri şi presiunea pe eficienţă determină inevitabil tensiuni între angajatori şi salariaţi.
De asemenea, litigiile între profesionişti vor creşte. Într-un climat economic tensionat, întârzierile la plată, neexecutarea obligaţiilor şi renegocierea forţată a contractelor devin mai frecvente.
Nu în ultimul rând, insolvenţele vor marca o creştere. Nu neapărat prin cazuri spectaculoase, ci printr-un număr mai mare de proceduri generate de blocaje financiare şi de imposibilitatea restructurării rapide a datoriilor.
Pe scurt, harta litigiilor se lărgeşte şi devine mai complexă.
Reporter: De ce consideraţi că antreprenorul român devine noua categorie vulnerabilă?
Alexandra Ianul: Pentru că presiunea este simultană şi vine din mai multe direcţii. Avem controale mai frecvente, interpretări administrative uneori excesiv de rigide, schimbări legislative accelerate şi lipsa resurselor interne pentru a face faţă acestei dinamici. Multe IMM-uri nu dispun de departamente juridice sau fiscale specializate şi nici de bugete constante pentru consultanţă preventivă.
În acelaşi timp, sistemul de justiţie se confruntă cu o criză de eficienţă. Termenele lungi de soluţionare afectează direct circuitul economic. Pentru un antreprenor, un litigiu care durează doi sau trei ani poate însemna blocarea capitalului, pierderea oportunităţilor şi afectarea reputaţiei, chiar dacă soluţia finală îi este favorabilă.
Dacă Statul impune tot mai multe reguli, obligaţii şi sancţiuni, are obligaţia corelativă de a asigura efectiv dreptul la apărare şi accesul la justiţie într-un termen rezonabil. Dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil nu este o formulă teoretică, ci un principiu fundamental.
Nu putem cere conformare rapidă într-un sistem administrativ complex şi, în acelaşi timp, să oferim remedii judiciare care durează ani de zile. Echilibrul trebuie să fie real, nu doar declarativ.
Reporter: Într-un mediu fiscal şi normativ atât de dinamic, cât de important devine pentru companii componenta de compliance şi risc reputaţional?
Alexandra Ianul: Devine esenţială. În trecut, multe companii priveau conformarea ca pe o obligaţie formală. Astăzi, compliance-ul este un element de strategie. O eroare fiscală, o sancţiune administrativă sau o investigaţie publică pot afecta nu doar bilanţul, ci şi reputaţia companiei.
Reputaţia este un activ economic. Într-o economie interconectată, informaţia circulă rapid, iar încrederea se pierde greu şi se reconstruieşte şi mai greu. De aceea, guvernanţa internă, mecanismele de control şi consultanţa preventivă nu mai sunt opţionale.
Companiile care înţeleg acest lucru tratează riscul juridic ca parte integrantă a strategiei de business, nu ca pe un incident izolat.
Reporter: Ce diferenţiază, din perspectiva dumneavoastră, antreprenorul care va traversa cu succes următorii ani de cel care va întâmpina dificultăţi majore?
Alexandra Ianul: Capacitatea de a anticipa şi de a planifica. Antreprenorul pregătit nu reacţionează doar atunci când apare problema. El îşi evaluează periodic riscurile, îşi revizuieşte contractele, îşi consolidează relaţiile bancare şi îşi construieşte rezerve pentru situaţii neprevăzute.
În schimb, antreprenorul vulnerabil funcţionează permanent în regim de urgenţă. Amână consultanţa, minimizează riscurile şi consideră conformarea o formalitate.
Într-un mediu normativ volatil, diferenţa dintre rezilienţă şi blocaj este dată de disciplină, prevenţie şi capacitatea de a integra riscul juridic în decizia de business.
Reporter: Care ar trebui să fie, în opinia dumneavoastră, echilibrul corect între disciplina fiscală şi susţinerea mediului de afaceri?
Alexandra Ianul: Disciplina fiscală este necesară într-o economie funcţională. Însă ea trebuie aplicată cu respectarea principiului proporţionalităţii şi a realităţilor economice.
Statul are dreptul de a colecta, dar are şi obligaţia de a crea un cadru predictibil şi de a asigura mecanisme eficiente de dialog şi restructurare. Un mediu de afaceri stabil nu se construieşte prin presiune permanentă, ci prin reguli clare şi aplicate coerent.
În final, statul şi mediul de afaceri nu sunt adversari. Sunt interdependenţi. Fără antreprenori nu există bază de impozitare, iar fără reguli nu există stabilitate. Echilibrul dintre cele două este cheia unei economii sănătoase.
Reporter: Ce lipseşte mediului de afaceri românesc?
Alexandra Ianul: Educaţia juridică minimă şi cultura prevenţiei.
Antreprenorul român investeşte în marketing înainte să investească în protecţie juridică. Este o realitate pe care o observ frecvent. Consultanţa juridică este percepută ca un cost, nu ca un instrument de stabilitate. În realitate, prevenţia este infinit mai puţin costisitoare decât un litigiu fiscal sau decât o executare care poate bloca activitatea companiei.
În 2026, avantajul competitiv nu va fi dat doar de cifra de afaceri, ci de capacitatea de a gestiona riscul juridic în mod strategic.
Reporter: Aţi fost mult timp asociată cu zona protecţiei consumatorului. Cum se produce această migrare către zona IMM şi corporate?
Alexandra Ianul: Activitatea mea în zona corporate şi IMM a existat constant. Am lucrat permanent în litigii comerciale, negocieri contractuale, restructurări şi consultanţă strategică pentru companii. Popularitatea dosarelor din zona protecţiei consumatorului a făcut ca această dimensiune să fie mai vizibilă public, însă aria mea de practică a fost întotdeauna mai amplă. Migrarea despre care vorbim este, de fapt, o recalibrare a accentului. Experienţa acumulată în materia dezechilibrului contractual este extrem de relevantă pentru mediul antreprenorial. Astăzi, protecţia nu mai înseamnă doar protecţia consumatorului, ci şi protecţia antreprenorului aflat într-un mediu normativ imprevizibil.
Rolul avocatului modern nu este doar acela de a interveni în litigiu. Este de a anticipa riscul, de a structura contractele şi de a construi mecanisme de protecţie înainte conflictul să apară conflictul.
Reporter: Această repoziţionare înseamnă că veţi abandona zona protecţiei consumatorilor?
Alexandra Ianul: În niciun caz. Zona protecţiei consumatorilor a reprezentat pentru mine mai mult decât o arie de practică. A fost un proiect de suflet şi o etapă profesională în care am investit energie, timp şi convingere.
Am lucrat în dosare care au avut impact real în viaţa oamenilor şi am contribuit la consolidarea unei jurisprudenţe care a restabilit echilibrul contractual în numeroase situaţii. Acest lucru nu poate fi privit ca un capitol închis.
Voi rămâne deschisă solicitărilor venite din partea consumatorilor şi a asociaţiilor de protecţie a consumatorilor, în special în cauze cu impact sistemic. Diferenţa este că, în etapa actuală, activitatea mea se extinde şi se echilibrează între protecţia consumatorului şi susţinerea antreprenorului român.
Cred că cele două direcţii nu se exclud. Ele fac parte din aceeaşi misiune: restabilirea echilibrului juridic acolo unde el este afectat.
Reporter: Aţi fost implicată şi în iniţiative legislative cu impact. Mai este nevoie de reformă?
Alexandra Ianul: Cred că este nevoie de coerenţă şi predictibilitate. România nu suferă din lipsă de reglementare, ci din suprapuneri şi modificări succesive care afectează stabilitatea mediului de afaceri.
Implicarea practicienilor în procesul legislativ este esenţială pentru a evita soluţii teoretice, dificil de aplicat în practică. Un cadru normativ eficient trebuie să protejeze fără a sufoca iniţiativa economică.
Reporter: Având în vedere această reaşezare a riscului juridic, urmează şi o schimbare în structura activităţii dumneavoastră?
Alexandra Ianul: Da, este o etapă de evoluţie firească.
În ultimii ani am analizat oportunitatea de a mă asocia unei structuri globale, din convingerea că mediul de afaceri românesc are nevoie de o expertiză integrată, aliniată la standarde internaţionale. Riscul juridic nu mai este local. Investiţiile, tranzacţiile, fluxurile financiare şi obligaţiile de conformare depăşesc frecvent graniţele naţionale.
Am considerat că am ajuns într-un punct de maturitate profesională care îmi permite să fac acest pas. Experienţa acumulată în litigii complexe, consultanţă strategică, restructurări şi iniţiative cu impact normativ m-a pregătit pentru o etapă în care pot oferi clienţilor nu doar soluţii punctuale, ci o arhitectură juridică completă.
Această asociere nu reprezintă o schimbare de direcţie, ci o extindere a capacităţii de a livra valoare. Este trecerea la un nivel în care consultanţa, tranzacţiile, procesele de tip M&A şi gestionarea riscului sunt abordate într-un cadru coordonat, internaţional.
Pentru mine, următorul nivel înseamnă responsabilitate mai mare şi standarde mai ridicate.
Reporter: Ce înseamnă pentru dumneavoastră afilierea la BGI Global?
Alexandra Ianul: Prezenţa într-o reţea activă în 25 de jurisdicţii înseamnă acces la consultanţă juridică strategică, structurare contractuală solidă şi asistenţă în tranzacţii şi procese de tip M&A, inclusiv în operaţiuni transfrontaliere. În acelaşi timp, permite abordări coordonate în materie de conformare fiscală, restructurare şi litigii comerciale cu elemente internaţionale. Capitalul este global, iar riscul este globalizat. Antreprenorii români trebuie să fie pregătiţi pentru un mediu juridic care depăşeşte graniţele naţionale.
Reporter: Care este obiectivul dumneavoastră pentru următorii ani?
Alexandra Ianul: Consolidarea unei culturi a prevenţiei juridice în mediul antreprenorial românesc.
Dacă în trecut miza era protecţia consumatorului în faţa dezechilibrului contractual, în perioada următoare miza este stabilitatea IMM-urilor într-un mediu fiscal şi normativ volatil. O economie solidă se construieşte pe trei piloni: predictibilitate legislativă, contracte echilibrate şi acces efectiv la justiţie. Fără aceste elemente, orice creştere este fragilă.
Reporter: Ce sfat aţi da antreprenorilor români în contextul acestei noi hărţi a riscului juridic?
Alexandra Ianul: Să trateze riscul juridic ca pe o componentă a strategiei de business, nu ca pe o problemă care se rezolvă atunci când apare.
Într-un mediu fiscal şi normativ volatil, prevenţia nu este un lux, ci o condiţie de supravieţuire. Investiţi în contracte bine structurate, în consultanţă juridică periodică şi în mecanisme interne de control. Revizuiţi-vă relaţiile comerciale, evaluaţi-vă expunerea fiscală şi construiţi rezerve pentru perioade de incertitudine.
Nu amânaţi deciziile dificile şi nu subestimaţi impactul unei neconformări aparent minore.
Antreprenorii care vor rezista în următorii ani nu vor fi neapărat cei mai mari, ci cei mai disciplinaţi şi mai pregătiţi. Şi, dacă îmi permiteţi o notă uşor amuzantă: nu mai evitaţi avocaţii! De cele mai multe ori, consultanţa juridică acordată la timp costă semnificativ mai puţin decât un litigiu, o executare sau o criză reputaţională gestionată târziu. În final, succesul economic nu este doar despre creştere rapidă, ci despre stabilitate construită pe fundaţii juridice solide.
Reporter: Mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
