TechUp România, noua schemă de sprijin aprobată de Guvern

Guvernul a aprobat ieri o nouă schemă de ajutor de stat - „TechUp România”, care este dedicată tehnologiilor avansate şi care va avea un buget maxim de 5,313 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1,05 miliarde euro. Prin noul sprijin acordat companiilor, statul încearcă să impulsioneze producerea de soluţii cu valoare adăugată ridicată. Programul, inclus în pachetul de relansare economică instituit prin OUG nr. 8/2026, va finanţa proiecte de cercetare-dezvoltare şi investiţii în capacităţi de producţie în domenii precum inteligenţa artificială, microelectronica, calculul avansat, biotehnologia, sănătatea de precizie, energia verde, stocarea energiei, tehnologiile climatice, mobilitatea autonomă, industria spaţială, materialele avansate, Industria 4.0 şi securitatea cibernetică.

TechUp România este conceput ca primul program guvernamental care finanţează întregul traseu al unei tehnologii, de la cercetarea industrială şi dezvoltarea experimentală până la prototipul pregătit pentru comercializare şi capacitatea efectivă de producţie. Potrivit notei de fundamentare a hotărârii de guvern aprobată ieri, miza noii scheme de sprijin este eliminarea fragmentării dintre laborator şi piaţă, una dintre vulnerabilităţile majore ale economiei româneşti. În lipsa unor infrastructuri naţionale suficiente de testare, certificare şi producţie-pilot, companiile româneşti sunt obligate în prezent să contracteze servicii de cercetare-dezvoltare în centre din Germania, Franţa sau Israel, suportând costuri ridicate şi expunându-se riscului ca know-how-ul, secretele comerciale şi chiar drepturile de proprietate intelectuală rezultate din cercetarea finanţată în România să rămână captive ori să fie împărţite cu entităţi din străinătate.

Schema atacă direct această verigă lipsă prin condiţionarea finanţării de trecerea proiectelor de la cercetare la producţie. Fiecare investiţie eligibilă trebuie să aibă costuri fără TVA de minimum 5 milioane lei şi de maximum 50 milioane lei, să includă o componentă de cercetare-dezvoltare de cel puţin 2 milioane lei şi să fie urmată de o investiţie în producţie sau prestări de servicii de minimum 3 milioane lei. Componenta de cercetare poate fi realizată, în mod obişnuit, în maximum 48 de luni, termenul putând ajunge la 60 de luni în sectoarele cu cicluri mai lungi de dezvoltare, care vor fi stabilite prin Ghidul solicitantului.

Pentru cercetare-dezvoltare, companiile vor putea primi granturi de la bugetul de stat, cumulate, pentru anumite cheltuieli cu active corporale şi necorporale, cu o deducere fiscală majoră, prin diminuarea bazei de impozitare folosite la calcularea impozitului pe profit. Granturile vor putea acoperi costurile cu personalul, cercetarea contractuală, instrumentele, echipamentele, licenţele, brevetele, know-how-ul şi cheltuielile suplimentare de regie, acestea din urmă fiind eligibile în limita a 20% din costurile de personal. Pentru etapa de producţie sau de prestare a serviciilor, întreprinderile vor putea alege între finanţarea cheltuielilor salariale aferente locurilor de muncă create şi finanţarea activelor corporale şi necorporale necesare investiţiei iniţiale.

• Companiile din judeţele mai sărace vor primi mai mulţi bani

Intensitatea maximă a ajutorului acordat pentru cercetare ajunge la 50% din cheltuielile eligibile în cazul cercetării industriale şi la 25% în cazul dezvoltării experimentale. Pentru investiţiile în capacităţi de producţie, intensitatea ajutorului regional diferă în funcţie de judeţ şi ajunge până la 70% în Galaţi, Prahova, Dolj şi Gorj, în timp ce în Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava, Vaslui, Brăila, Buzău, Vrancea, Tulcea, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea poate urca la 60%. În judeţele Arad şi Timiş, intensitatea maximă este de 30%, iar în anumite localităţi din Ilfov ajunge la 35% sau 45%. Intensităţile valabile pentru perioada 2028-2032 vor fi stabilite în funcţie de noile hărţi regionale aprobate de Comisia Europeană.

Bugetul total al TechUp România este împărţit aproape egal între cele două direcţii majore: 2,657 miliarde de lei pentru proiectele de cercetare-dezvoltare şi 2,656 miliarde de lei pentru ajutoarele regionale destinate investiţiilor. Bugetul mediu anual este de 759 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 150 milioane de euro, calculat la un curs de 5,06 lei pentru un euro. Acordurile de finanţare vor putea fi emise în perioada 2026-2032, iar plăţile granturilor se vor derula între 2027 şi 2041. În anul 2026 vor fi analizate cererile şi vor putea fi asumate angajamentele bugetare, însă nu vor fi efectuate plăţi. Pentru perioada 2027-2041 sunt prevăzute credite bugetare de aproximativ 354,2 milioane de lei pe an, fundamentate anual prin legea bugetului de stat.

Schema estimează câte 350 de companii beneficiare pentru fiecare tip de ajutor de stat şi este deschisă atât IMM-urilor, cât şi întreprinderilor mari, cu o categorie specială rezervată companiilor autonome care nu dispun de suficiente resurse pentru cofinanţare şi atrag capital privat exclusiv de la fonduri de venture capital sau de la investitori individuali de tip business angels.

Prin această construcţie, Guvernul urmăreşte să elimine una dintre barierele tradiţionale întâmpinate de întreprinderile tehnologice tinere: lipsa lichidităţilor, a garanţiilor bancare şi a activelor suficiente pentru obţinerea creditelor necesare cofinanţării. Beneficiarii trebuie să asigure o contribuţie financiară de cel puţin 25% din costurile eligibile pentru fiecare dintre cele două componente, din resurse proprii sau din finanţare externă care nu include un alt ajutor public. Pentru a evita blocarea proiectelor în fazele incipiente, schema permite acordarea unor avansuri de maximum 30% din valoarea anuală a grantului aprobat pentru cercetare-dezvoltare şi de maximum 30% din grantul aprobat pentru primul an al componentei de producţie, în cazul investiţiilor în active. Companiile vor putea depune cel mult două cereri de plată pe an, iar un nou avans pentru cercetare va putea fi solicitat numai după stingerea celui anterior.

• Condiţii pentru accesarea schemei de sprijin

Programul ţinteşte tehnologii aflate la frontiera dintre cercetare şi industrie. În zona digitală sunt eligibile proiecte de inteligenţă artificială, machine learning, proiectare de cipuri ASIC şi FPGA, calcul cuantic, fotonică integrată, memorii de generaţie nouă, criptografie post-cuantică, infrastructuri 5G şi 6G, reţele neuronale hardware şi comunicaţii laser sau satelitare. În biotehnologie şi sănătate, schema poate finanţa terapii avansate, medicină personalizată, biofabricare, chirurgie robotizată, biosenzori, laboratoare pe cip, bioimprimare 3D de ţesuturi şi platforme de analiză genomică. În Agri-Tech sunt vizate agricultura inteligentă, sistemele autonome de cultură, dronele cargo şi fermele verticale automatizate.

În zona energiei şi a tehnologiilor climatice, lista include hidrogenul verde, electrolizoarele, pilele de combustie, componentele şi senzorii pentru reactoare modulare mici, transformatoarele de tip solid-state, semiconductorii de putere, bateriile solid-state, bateriile cu grafen, sodiu sau litiu, sistemele avansate de management al bateriilor, reţelele inteligente, centralele electrice virtuale, captarea şi stocarea carbonului şi reciclarea materialelor critice. Mobilitatea şi industria spaţială sunt reprezentate de vehicule autonome de nivel 4 şi 5, senzori LiDAR şi RADAR 4D, sisteme V2X, aeronave electrice cu decolare verticală, microsateliţi, nanosateliţi, propulsie ionică, constelaţii pe orbită joasă, platforme autonome, sisteme anti-dronă şi roiuri de drone. Industria 4.0 aduce în sfera finanţării robotica, automatizarea, imprimarea 3D industrială, gemenii digitali, fabricile automatizate, grafenul, materialele bidimensionale, nanotehnologiile, metamaterialele şi polimerii inteligenţi sau autoregenerabili.

Accesul la bani va fi condiţionat însă de demonstrarea maturităţii tehnologice şi a viabilităţii comerciale. IMM-urile care vor fi finanţate trebuie să fie înregistrate în România, să aibă un capital social subscris şi vărsat de minimum 5.000 de lei, să nu fie în dificultate, insolvenţă, faliment, executare silită, reorganizare, dizolvare sau lichidare şi să nu facă obiectul unor decizii neachitate de recuperare a ajutoarelor de stat.

Schema nu se limitează la acordarea banilor, ci impune obligaţii ferme de păstrare a rezultatelor în economie. Beneficiarii trebuie să menţină drepturile de proprietate intelectuală asupra produsului sau serviciului rezultat din cercetare pe întreaga perioadă de menţinere a investiţiei de producţie. Capacităţile finanţate trebuie păstrate în stare de funcţionare şi în regiunea în care au fost realizate cel puţin cinci ani, iar fiecare loc de muncă nou pentru care s-a primit ajutor trebuie menţinut tot minimum cinci ani. Companiile trebuie, de asemenea, să realizeze în ultimii trei ani ai perioadei de monitorizare o cifră de afaceri medie de cel puţin 30% din valoarea estimată în planul de afaceri. Perioada de menţinere poate fi prelungită cu până la doi ani dacă întreprinderea demonstrează progrese prin proiecte-pilot, teste plătite, scrisori de intenţie, certificări, validări din partea clienţilor, cofinanţări private, noi runde de investiţii, brevete sau parteneriate strategice.

Nerespectarea obligaţiilor poate conduce la revocarea acordului şi recuperarea integrală a ajutorului, împreună cu dobânzile aferente. Dacă beneficiarul nu atinge pragul de 30% din cifra de afaceri estimată, banii vor fi recuperaţi proporţional cu gradul de nerealizare. Pierderea proprietăţii intelectuale, mutarea neautorizată a investiţiei, nefinalizarea componentei de dezvoltare experimentală, dubla finanţare sau nerespectarea termenelor asumate pot atrage recuperarea totală a sprijinului.

TechUp România vine pe fondul unei întârzieri structurale majore în materie de inovare. Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă arată că numai 2,9% dintre întreprinderile româneşti introduc produse inovatoare noi pentru piaţă, faţă de o medie europeană de 13%, iar doar 3,5% dintre firmele inovatoare colaborează cu universităţi şi 1,5% cu institute de cercetare. Numărul copublicaţiilor public-private este de 24,5 la un milion de locuitori, comparativ cu media europeană de 95, iar numai 2,6% din forţei de muncă este angajată în întreprinderi inovatoare, faţă de 11,8% în Uniunea Europeană.