The National: Cum va reacţiona Europa la războiul Israelului în Gaza?

Pentru prima dată, Uniunea Europeană ia în considerare o măsură serioasă împotriva Israelului: suspendarea parţială a participării sale la programul de cercetare „Horizon Europe”, mai exact din componenta numită EIC Accelerator, care finanţează firme, inclusiv în domenii cu dublă utilizare - civilă şi militară - cum ar fi dronele, AI şi securitatea cibernetică, transmite The National, de la care precizăm următoarele.

Israel a primit până acum circa 900 de milioane de euro prin acest program. Suspendarea nu ar afecta contractele deja semnate, dar ar interzice noi participări ale firmelor israeliene.

UE a realizat o analiză internă care arată că Israelul a încălcat clauza privind drepturile omului din acordul său de asociere cu UE. Această concluzie se bazează pe rapoarte ale ONU şi ale Curţii Internaţionale de Justiţie.

Pentru a intra în vigoare, măsura trebuie aprobată de 15 din cele 27 de state membre care să reprezinte cel puţin 65% din populaţia UE.

Unele state (Cehia, Ungaria, Bulgaria, Austria) se opun deja. Germania şi Italia, tradiţional pro-Israel, nu au respins propunerea. Premierul Olandei a susţinut public măsura, iar preşedintele Israelului a reacţionat dur.

Cu toate acestea, discută şi măsuri mai dure. Printre măsurile propuse de şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, se numără:

-Suspendarea acordului comercial preferenţial UE-Israel - ceea ce ar afecta serios economia israeliană;

-Embargou asupra armelor - deja adoptat de unele state, precum Spania;

-Interdicţii de viză pentru miniştri israelieni extremişti - implementate simbolic de Slovenia, Ţările de Jos, Marea Britanie.

Totuşi, măsurile cele mai dure necesită unanimitate în Consiliul UE - un obstacol dificil, din cauza sprijinului puternic pentru Israel din partea unor ţări ca Ungaria, Germania sau Cehia.

Deşi războiul durează de 21 de luni şi bilanţul morţilor din Gaza a trecut de 60.000, UE a ezitat să ia măsuri concrete. Organizaţiile pentru drepturile omului acuză lipsa de voinţă politică. De exemplu, în 2024, doar Irlanda şi Spania au cerut oficial o reevaluare a acordului cu Israel. Alte ţări nu le-au urmat.

De asemenea, o decizie a Curţii Internaţionale de Justiţie care cere oprirea comerţului cu teritoriile palestiniene ocupate nu a fost aplicată decât de Irlanda.

UE este divizată şi nehotărâtă în faţa acţiunilor Israelului în Gaza. Deşi presiunile cresc, lipsa unei poziţii comune blochează măsuri mai dure. În schimb, mici paşi simbolici - precum interdicţiile de viză sau suspendarea parţială a finanţărilor - încep să apară.